Noutati

Afacerile puternice cresc sustenabil

PERSPECTIVA ANTREPRENORIALA

Mai putin vizibili in discutia despre raportarea de sustenabilitate, antreprenorii romani aplica, tot mai des, practici si politici din domeniu. Pe drumul spre businessuri de milioane de euro, au trecut de la pasii mici si nesiguri, facuti acum multi ani, la interesul fata de strategiile de sustenabilitate care ii pot duce in liga mare a afacerilor.


Articolul face parte din al II-lea numar al The CSR Report. Comanda AICI.


Dragos Paval, presedintele Dedeman, povesteste ca, de la inceputurile companiei, in 1992, a implementat, aproape instinctiv, politici de sustenabilitate: „Fiind o companie 100% romaneasca, cu valori antreprenoriale, ne-am simtit, in mod firesc, responsabili de impactul pe care il avem in societate si de consecintele activitatii noastre, urmand sa dezvoltam, continuu, o traiectorie care sa nu insemne doar profit, ci si beneficii, pe termen lung, pentru comunitate”.

“Facem tot ce ne sta in putinta sa lasam generatiilor viitoare bucuria resurselor naturale si a unui mediu cat mai curat posibil” – Radu Timis, Presedintele Cris-Tim.

Radu Timis, presedintele Cris-Tim, spune ca grupul a inclus in strategia de business, pe termen mediu si lung, directii de sustenabilitate, fiind constient ca acestea ajuta organizatiile sa evite si sa-si controleze impactul negativ al activitatilor, produselor si serviciilor asupra mediului. Din acest motiv, acum patru ani, grupul a inceput sa faca investitii legate de domeniu. Printre aceste investitii se numara ferma agricola cu sistem integrat EcoFerm (realizeaza intreg ciclul cultura-materie prima-produs finit), situata in Boldesti- Scaieni (judetul Prahova), care include 800 de hectare de teren agricol, un iaz piscicol, 31,7 hectare de vita-de- vie, silozuri de cereale, o fabrica de lactate, o statie de epurare si o statie de biogaz. „Sistemul integrat este construit dupa principiile agriculturii ecologice si speram ca, in curand, vom primi si certificarile aferente. Suntem convinsi ca, folosind resursele naturale in mod responsabil si ingrijindu- ne sa diminuam impactul activitatilor companiilor noastre asupra mediului, alaturi de investitii continue, vom avea mereu produse de calitate, competitive, care vor fi apreciate de consumatori. De asemenea, facem tot ce ne sta in putinta sa lasam generatiilor viitoare bucuria resurselor naturale si a unui mediu cat mai curat posibil”, a detaliat Timis.

“Sustenabilitatea afacerii nu depinde doar de cat de bine sunt definite procedurile interne, ci si de vitalitatea pietei si a mediului in care facem afaceri” – Iulian Stanciu, CEO-ul si actionar al eMag.

Iulian Stanciu, CEO-ul si actionar al eMag, a precizat ca, atunci cand au inceput sa dezvolte retailerul online, in 2011, la doi ani dupa ce Asesoft a preluat pachetul majoritar, au luat in calcul un business cu o crestere sanatoasa si care sa aduca plus valoare pietei: „Sustenabilitatea afacerii nu depinde doar de cat de bine sunt definite procedurile interne, ci si de vitalitatea pietei si a mediului in care facem afaceri, in general. Din acest punct de vedere, noi nu am investit doar in dezvoltarea eMag, ci si in cultivarea pietei de online. Ne-am asumat, responsabil, rolul de pionieri ai promovarii culturii cumparaturilor online in randul clientilor romani. De exemplu, eMag Marketplace a ajutat la dezvoltarea multor afaceri mici si medii, iar prin sustinerea ARMO (Asociatia Magazinelor Online) incercam sa impartasim din experienta noastra altor jucatori din industrie”, explica Iulian Stanciu. Michael Schmidt, presedintele Automobile Bavaria Group (MHS Holding), a subliniat ca trebuie sa existe un echilibru intre cresterea economica si dezvoltarea per ansamblu a unei tari sau regiuni: „Identitatea unei comunitati, dar si a unei natiuni, este data de patrimoniul cultural al acesteia. Este de datoria fiecaruia dintre noi sa ne insusim mostenirea culturala si sa contribuim ca generatia noastra sa ofere viitorului o mostenire mai bogata si mai valoroasa”.

Roxana Magopet, Marketing si PR Manager al Fan Courier, sustine ca politicile de sustenabilitate sunt de multa vreme o realitate si un obiectiv al companiilor locale, care isi propun sa participe la dezvoltarea economica a Romaniei: „Suntem siguri ca numarul companiilor si firmelor romanesti care deruleaza proiecte de responsabilitate sociala este mare, dar, cel mai probabil, nu au considerat necesar sa cuantifice aceste actiuni in «bile albe» in relatia cu stakeholderii”. Ea a adaugat ca, inca de la inceputurile businessului, in urma cu 18 ani, Fan Courier a aplicat principii de crestere sanatoase: „Daca in zona de business, principiile de baza dupa care ne-am ghidat au fost cresterea organica, sanatoasa a businessului si crearea de servicii cu valoare adaugata, care sa ne ajute in construirea unei relatii de parteneriat pe termen lung cu clientii, in relatia cu mediul inconjurator si comunitatea toate actiunile noastre au fost directionate catre sustinerea protectiei mediului si sprijinirea comunitatii sau a grupurilor tinta defavorizate. De asemenea, in interiorul companiei am luat, constant, decizii care au dus la reducerea impactului negativ asupra mediului – digitalizarea anumitor servicii sau renuntarea la documente pe hartie in favoarea celor electronice”.

STRATEGIILE SI POLITICILE

In aceste conditii, de la actiuni punctuale pana la strategii de CSR a mai fost doar un pas. La Fan Courier, strategia de responsabilitate sociala face parte din cea de business si este construita pe patru piloni – sport, educatie, antreprenoriat si mediu inconjurator. De exemplu, compania sponsorizeaza ASP Oradea (echipa de baschet in fotoliu rulant), o echipa de scrima si una de polo, actionarii companiei se implica in sustinerea altor antreprenori, iar angajatii participa la proiecte de ecologizare.

Paval sustine ca si la Dedeman au dezvoltat o politica de CSR coerenta si complexa: „Urmarim si perfectionam, constant, cele patru directii pe care se bazeaza dezvoltarea sustenabila a companiei: cresterea competitivitatii, prin tehnologii si prin inovatii care economisesc timp si resurse, tintind, in primul rand, satisfacerea nevoilor clientilor, eficient si in scurt timp; responsabilitatea fata de mediu; sprijinirea perfectionarii si dezvoltarii angajatilor; imbunatatirea calitatii vietii prin crearea unui echilibru intre viata profesionala si cea personala; organizarea si participarea la actiuni de responsabilitate fata de societate”. Printre actiunile care contureaza strategia responsabila a retailerului de materiale de constructii se numara iluminarea cu solutii LED a magazinelor, incurajarea angajatilor si clientilor sa utilizeze bicicletele, sponsorizarea a diverse echipe, sustinerea mai multor federatii, printre care cele de tenis, si sponsorizarea unor festivaluri de teatru.

Chiar daca nu este formulata ca atare sau standardizata, strategia de responsabilitate sociala a unora dintre companiile romanesti exista. Adina Ionescu, directorul de dezvoltare durabila al producatorului de mobila Lem’s, sustine ca aceasta strategie este scrisa in ADN-ul companiei si face parte din cultura organizationala: „Directiile pe care le-am urmarit, inca de la infiintare, provin dintr-o «buna crestere» si un «bun-simt», care, ambele, se confunda cu principiile si valorile companiei. Faptul ca suntem o companie 100% romaneasca, care s-a nascut, a crescut si s-a dezvoltat pana la 25 de ani, este o confirmare ca ne-am gandit mereu la «mai tarziu» si ca am avut o viziune pe termen lung”.

Iulian Stanciu crede ca orice afacere construita cu seriozitate respecta niste principii de responsabilitate, care pot fi, ulterior, extrase din seria de politici aplicate de companie si numite „politica de responsabilitate sociala corporativa”: „Orice antreprenor care intentioneaza o crestere durabila a businessului trebuie sa se asigure ca are un comportament responsabil pe piata, ca investeste real in oameni si ca le ofera, permanent, oportunitati de dezvoltare, ca a cultivat o relatie cu clientul, bazata pe respect si incredere, si ca afacerea lui nu are efecte secundare nocive in societate sau asupra mediului”. In plus, angajatii lucreaza cu convingere doar daca afacerea ofera un serviciu real societatii, a completat CEO-ul eMag: „Oamenii au nevoie de un scop, iar acesta este definit prin valoarea adusa clientilor si societatii. Pe de alta parte, relatia dintre business si societate este una organica: daca societatea sufera, sufera si businessul si probabil ca, la o scara mai mica, reciproca este valabila”. In 2012, eMag a infiintat Fundatia eMag pentru educatie, prin care, in prezent, implementeaza trei programe sociale care urmaresc sa cultive adevaratele valori pentru copii si pentru adolescenti si, pe termen lung, sa formeze profesionisti bine pregatiti si responsabili, precum si sa aiba un impact social real in comunitatile in care actioneaza.

Potrivit lui Radu Timis, Cris-Tim a fost construit dupa principiile de baza ce vizeaza cele doua dimensiuni ale CSR-ului, interna si externa, ceea ce imbunatateste, continuu, calitatea vietii angajatilor, la locul de munca si in afara acestuia, si asigura un mediu de munca sigur si sanatos, minimizand impactul activitatilor pe care le desfasoara asupra mediului si a resurselor naturale. „De asemenea, organizatia sprijina dezvoltarea comunitatilor in care activeaza, prin programe sociale si de sustinere a educatiei si culturii, a sistemelor economice locale, prin parteneriate cu distribuitorii autohtoni, iar prin rolul din cadrul ARC (Asociatia Romana a Carnii) implementeaza si sustine protejarea mediului inconjurator si incurajeaza politicile si activitatile de protectie a mediului”, a completat Timis.

Nici Automobile Bavaria nu are o strategie clasica de CSR, dar nu a ignorat proiectele de profil. De exemplu, prin departamentul de pregatire profesionala al MHS Truck & Bus Group, a dezvoltat un program de instruire, cu durata de un an, pentru absolventii de licee tehnice, in doua centre de instruire (Bucuresti si Sibiu). La sfarsitul acestui program, tinerii pot ramane angajati in cadrul grupului. „Bazele programului de instruire au fost puse acum patru ani si le ofera cursantilor posibilitatea sa devina specialisti in domenile mecanica, electrica, tinichigerie si vopsitorie”, a explicat Schmidt. Holdingul mai are parteneriate cu teatre si institutii de cultura, iar, in 2010, a pus bazele Fundatiei Michael Schmidt, care dezvolta proiecte de prezervare si restaurare a patrimoniului cultural sasesc (co-fondatori ai Festivalului Saptamana Haferland, care se desfasoara anual, in luna august; restaurarea Orgii Bisericii din Crit) si de incurajare a cooperarii bilaterale romano-germane. Fundatia mai are proiecte de dezvoltare a educatiei, precum „Clasic e fantastic”, „Musica Coronensis”, si de promovare a limbii germane in Romania, acordand,anul trecut, burse studentilor interesati sa devina profesori in clasele cu predare in limba germana. „Ne propunem sa dezvoltam, in continuare, aceasta ramura a activitatii noastre. Vrem ca cei mici sa aiba acces la un proces educational de calitate insusit de dascali pasionati si motivati, precum si la materiale didactice noi, in acord cu cerintele invatamantului modern. Sustinem co-existenta armonioasa a mai multor culturi, in acelasi spatiu, bazandu-ne pe istoria care ii leaga pe sasi de romani. Timp de sute de ani, au trait in armonie, chiar mai mult, au imprumutat unii de la altii traditii si obiceiuri. Proiectele culturale si cele umanitare fac si ele parte din prioritatile fundatiei. Pe parcursul acestor ani, am derulat zeci de astfel de activitati”, a adaugat Michael Schmidt.

EFECTELE DIRECTIVEI

Pe langa activitati, firmele antreprenoriale devin tot mai interesate de rapoartele de CSR. Prima companie autohtona care a publicat un raport de CSR a fost Siveco, in 2008 pentru 2007. In perspectiva transpunerii Directivei nr. 95/2014 in legislatia noastra, prin Ordinul Ministrului Finantelor nr. 1938/2016, Fan Courier si Lem’s lucreaza deja la un raport de sustenabilitate. Iulian Stanciu a precizat ca eMag nu lucreaza inca la raport, dar, pentru ca au aplicat principiile sustenabilitatii, realizarea acestuia este doar ocazia de a povesti ce si cum au facut, precum si ce impact au avut actiunile lor, iar realizarea in sine este o simpla formalitate: „Am analizat impactul activitatii companiei asupra actorilor cheie cu care intractionam (angajati, clienti, comunitati etc.), intotdeauna am ales furnizori cu un comportament responsabil, incercam sa utilizam responsabil resursele si sa contribuim la reducerea amprentei de carbon, avem un comportament responsabil fata de comunitate, iar proiectele pe care le implementeaza Fundatia eMag demonstreaza acest lucru”.

Nici Cris-Tim nu lucreaza la raportul de CSR. Timis sustine ca realizarea acestuia este un proces complex, ce poate dura sase-opt luni, si pentru ca, in acest moment, nu exista un sistem national de raportare non-financiara: „Raportul in sine este un act birocratic sustinut legal. Sunt importanti pasii reali facuti de companii in zona politicilor de dezvoltare durabila si a celor de responsabilitate sociala”.

Paval estimeaza ca informatiile facute publice gratie transpunerii directivei vor aduce argumente suplimentare pentru clienti in alegerea unor companii in defavoarea altora. Adina Ionescu crede ca nu publicarea unui raport va face Lem’s mai competitiv, sau nu in mod direct, ci procesul de raportare ii va ajuta sa devina eficienti, sa afle lucruri pe care, daca le-ar privi doar din perspectiva proprie, nu le-ar putea descoperi:

„Pentru noi procesul de raportare nu inseamna doar eliminarea practicilor negative, ci, mai degraba, adaugarea de noi practici pozitive”.

De altfel, Timis a adaugat ca, odata cu publicarea unui raport de sustenabilitate, vor fi avantajate companiile ce au avut in prim plan ideile si principiile ce stau la baza acestei directive, pentru ca si-au construit un mediu sanatos in interiorul businessului, ceea ce le va permite sa fie puternice, competitive si sa aiba un avant serios in dezvoltare.

Felix Tataru, presedintele GMP Group, a spus ca, desi Directiva CSR nu li se aplica agentiilor de comunicare locale, directiile de actiune din rapoartele de sustenabilitate sunt principii universale care constituie de multi ani temele a numeroase campanii de comunicare derulate in Romania. El a amintit urmatoarele campanii: „Scoala Zidarilor” a Holcim; „Why Don’t You Come Over” a ziarului „Gandul” care a raspuns, cu umor, la discriminarea romanilor din Marea Britanie sau „Itsy Bitsy – 1 iunie, Zi libera”, care si-a propus sa traga un semnal de alarma asupra relatiei dintre copii si parinti. „Dincolo de implicarea companiilor in activitati de CSR de protejare a mediului, a copiilor, a anumitor comunitati sau in campanii de preventie medicala, ori impotriva violentei domestice, in ultimii ani, companiile si-au asumat contributia la crearea unei societati mai bune. Fenomenul nu este unul nou, dar, pana acum, vedete au fost companiile mari. In viitor, vom vedea si companii mai mici sau businessuri antreprenoriale preocupate de nevoile reale ale societatii la care vor incerca sa vina cu solutii”, crede Tataru. De exemplu, Automobile Bavaria nu va fi obligata sa-si faca un raport de sustenabilitate, deoarece are mai putin de 500 de angajati, dar Michael Schmidt spune ca asteapta publicarea unui ghid de raportare a informatiilor nefinanciare care sa faciliteze prezentarea relevanta, utila si comparabila a unor astfel de informatii de catre firme: „Automobile Bavaria Group a comunicat anual, in cadrul rapoartelor financiare, informatii cu privire la proiectele de CSR derulate”.

AVANTAJELE RAPORTARII

Oficialul Fan Courier a precizat ca Directiva nr. 95/2014 este, in primul rand, un instrument pentru a demonstra cat de implicata este o companie in comunitatea sau in comunitatile in care activeaza: „Odata cu noua directiva, se vor intampla in interiorul companiilor doua schimbari importante: o selectie foarte atenta a proiectelor catre care orienteaza resurse, financiare si nu numai, si o continuare a acestora, pe termen mediu si lung, precum si o rafinare a proiectelor si a programelor”.

Iulian Stanciu crede ca depinde doar de antreprenori daca vor transforma sau nu intr-un avantaj noua directiva: „Daca au ce sa povesteasca, nu trebuie decat sa gaseasca o forma potrivita de prezentare. Daca afacerea nu este construita pe principiile sustenabilitatii, va fi doar un exercitiu de imagine. Iar, in situatia aceasta, avantajul competitiv implicat de publicarea acestor rapoarte va fi dependent de puterea de discernamant a celor care le analizeaza. In orice caz, masura este salutara si depinde de noi toti sa cultivam o modalitate transparenta si cu continut real de raportare. In timp, si companiile care la inceput o vor aplica doar ca exercitiu de imagine vor intelege avantajele implementarii unor masuri de responsabilitate sociala”.

Roxana Magopet a mai spus ca, pentru relatia cu mediul de business, auditul non-financiar va aduce un plus la „cartea de vizita”, la credibilitatea si la reputatia companiilor. Dragos Paval a completat ca, in mod cert, grija pentru mediul in care isi desfasoara firmele activitatea are un impact major, pentru ca, in definitiv, actioneaza ca un bumerang: „Trebuie sa fim constienti ca, atata vreme cat ne dorim sa dainuim in acest mediu de afaceri, trebuie sa contribuim la dezvoltarea lui sanatoasa, din toate punctele de vedere. Iar cu cat va creste numarul companiilor care actioneaza responsabil, cu atat mai repede vom reusi sa ne apropiem de acest ideal”.

Roxana Magopet a subliniat ca, in mod cert, efectul noii directive va fi benefic pentru mediul de business, pe termen mediu si lung: „Vom vedea proiecte sociale si comunitare din ce in ce mai complexe care vor prinde viata in termene mai scurte, vom vedea parteneriate din business transferate si in cele de responsabilitate sociala, precum si cresterea gradului de transparenta”.

Timis a precizat ca implementarea unor politici de sustenabilitate poate schimba major, in bine, mediul de business din Romania, dar nu peste noapte: „Schimbarile majore peste noapte vor duce la bulversarea mediului de business si nu vor produce neaparat efecte pozitive pentru companiile care nu au avut la baza principiile de sustenabilitate”. El a mentionat ca nici statele din Europa de Vest nu au evoluat in doi ani spre asemenea mecanisme sanatoase, ci in zeci de ani cu pasi activi, avand si o istorie de business de peste 200 de ani. „In Romania, in multe domenii, companiile se comporta ca si cum s-ar afla inca in faza capitalismului salbatic, iar mediul legislativ, cu lacunele sale in multe zone, permite acest lucru. Avem mult de muncit cu totii: companii, comunitati, mediu asociativ, Guvern, administratie publica si Parlament”, a detaliat Timis.

Aceeasi opinie o are si Stanciu, care spune ca, daca foarte mult timp companiile s-au uitat numai la ROI (return on investment), este momentul sa se uite la SROI (social return on investment) si sa inteleaga ca trebuie sa aiba un comportament responsabil si ca dezvoltarea afacerii lor depinde de dezvoltarea comunitatilor unde isi desfasoara businessul. Adina Ionescu a adaugat ca, daca lucrurile vor fi facute cu responsabilitate si transparenta si daca ceea ce apare intr-un raport de CSR corespunde realitatii si nu se urmareste doar bifarea unei conformari legale, atunci sigur toata societatea romaneasca va avea de castigat din implementarea noii directive.


Articolul face parte din al II-lea numar al The CSR Report. Comanda AICI.


Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Comanda online revista The CSR Report. Livrare GRATUITA! Dismiss