Noutati

Bancile pot aduce fericirea

Dezvoltarea sustenabila si-a gasit locul intre principiile de baza ale strategiilor dupa care sunt conduse bancile locale. Introduse de mai multi ani pe filiera companiilor mama, practicile de sustenabilitate au fost intensificate si rafinate, dupa ce bancile au atras tot mai multe critici legate de cauzele si de intensitatea crizei economice din 2008.

De Alina Botezatu.


Articolul face parte din al II-lea numar al The CSR Report. Comanda AICI.


2015 a fost un an de revenire si de reinventare a sistemului bancar. Trecerea peste cea mai mare criza financiara contemporana si problemele cu care bancile locale s-au confruntat pentru prima data in istoria activitatii lor le-a adus in vedere nu numai importanta relatiei directe si reciproce cu clientii, dar si convingerea ca numai o dezvoltare pe principii de sustenabilitate le poate aseza pe premisele corecte pentru viitor.

Unul dintre lucrurile care nu s-a schimbat pe piata din Romania (si care va accelera in viitor) este concentrarea: la finele anului trecut, primele zece banci detineau 88,3% din activele pietei, potrivit unei analize a profit.ro. Concentrarea nu se reflecta numai in zona de operatiuni, ci si in gradul de responsabilitate sociala promovat pe aceasta piata. Dintre cele 35 de banci active in Romania, 13 afiseaza pe site-urile proprii sectiuni speciale dedicate CSR-ului, care cuprind de la strategie si politici pana la evenimente si rapoarte. Definitoriu este ca opt dintre primele zece banci au alocat un astfel de spatiu, iar 12 dintre cele 13 se afla in prima jumatate a topului dupa active.

Cifrele de mai sus arata insa numai fata vizibila a atitudinii responsabile a institutiilor bancare. Fara sa-si afiseze clar actiunile, si restul bancilor afirma ca isi ghideaza activitatea dupa principiile responsabilitatii sociale, chiar daca unele principii, precum guvernanta corporatista, au fost impuse de la nivel european, ca urmare a efectelor crizei economice.

Astfel, unele banci sustin campanii si evenimente care vizeaza modificarea, fundamental, in bine, a atitudinii fata de mediu, fata de cultura, fata de sport sau fata de economisire-cheltuieli. Bancile cu capital local se evidentiaza puternic in aceasta ultima categorie. Cele mai multe dintre bancile de top se implica in campanii antifrauda, sustin diverse evenimente sportive si proiecte din mediul neguvernamental, precum si proiecte de educatie financiara. Alta categorie o constituie bancile care au initiative punctuale legate de sustenabilitate in core-business (cum este cazul ProCredit Bank care ofera un credit special pentru companiile care vor sa investeasca in proiecte verzi sau sa achizitioneze produse prin care sa-si reduca impactul asupra mediului inconjurator).

PILONII STRATEGIILOR

Cea mai mare institutie din sistem, Banca Comerciala Romana, cu o cota de piata de 15,7%, a inceput din 2009 primele proiecte de implicare in comunitate care au fost facute conform unei strategii si a unei directii clare de sustinere a unor cauze. Andreea Deliu, seful Departamentului Comunicare Corporativa si Afaceri Comunitare al BCR, a mentionat ca principalii piloni ai strategiei de CSR a BCR sunt: educatia (pentru a creste nivelul de angajare, mai ales in randul studentilor), sustinerea modelelor pentru tineri (prin sprijinirea olimpicilor la stiintele exacte) sau suportul pentru ONG-urile mici si mijlocii prin platforma de donatii on-line www.bursabinelui.ro, prin care nu li se aplica acestora niciun comision.

Bogdana Diaconu, Public Affairs Specialist si Communication and Public Relations Directorate al Raiffeisen Bank, spune ca Raiffeisen a fost preocupata de sustenabilitate inca din primii ani de existenta pe piata autohtona: “Pasii pe care ii faceam in 2003–2004 pot parea timizi, dar domeniul era la inceput de drum, atat pentru noi, cat si pentru piata romaneasca. A fost o crestere naturala, organica, intr-un ritm similar cu cel al pietei”.

Strategia Raiffeisen a fost de a sustine parteneriate cu rezultate pe termen mediu si lung: in 2004, a demarat Raiffeisen ArtProiect; din 2005, a devenit partener al United Way; din 2006, sustine Festivalul Sonoro; in 2008, a lansat Maratonul International Bucuresti; din 2009, este alaturi de Festivalul International de Teatru de la Sibiu; din 2010, a demarat programul de bike-sharing I’Velo si Student O’Bike, programe de educatie financiara impreuna cu Junior Achievement si programul de granturi Raiffeisen Comunitati. Alte proiecte pe care le-a sustinut Raiffeisen si care au devenit o traditie de implicare a bancii sunt: Teach For Romania, Festivalul International de Film Transilvania, Festivalul George Enescu.

Strategia de sustenabilitate a Raiffeisen a prins contur in 2009, dupa o cercetare in care banca a implicat mai multe grupuri de interes (parteneri, angajati, clienti, furnizori, asociatii nonguvernamentale etc.) si din care au rezultat nevoile comunitatii, precum si interesul si asteptarile pe care stakeholderii le aveau fata de activitatea bancii: “Strategia noastra de sustenabilitate are la baza cinci piloni: educatia financiara, sportul ca stil de viata sanatos, arta si cultura romaneasca, ecologia urbana si asistenta sociala. Indiferent de formatul parteneriatului sau al proiectelor la care ne-am angajat, initiativele noastre au fost si continua sa fie o pledoarie pentru solidaritate si coeziune in comunitate si un indemn la actiune catre toti membrii comunitatii”, explica Diaconu. In plus, strategia Raiffeisen prevede si integrarea aspectelor de dezvoltare durabila in activitatea de zi cu zi a bancii – relatiile sustenabile cu clientii, cu furnizorii, bunastarea angajatilor sau practicile de business responsabil.

Roxana Colisniuc, Corporate Social Responsibility Officer al ING Bank Romania, spune ca intreaga activitate a ING in Romania este ghidata de principii sustenabile, de la regulile pentru achizitii pana la procedurile de conformitate sau la practicile de eficientizare a consumului de resurse. De exemplu, unul dintre proiectele de sustenabilitate intreprinse anul trecut de catre departamentul Operations din ING Romania se numeste “Going Paperless” si a presupus reevaluarea activitatii, atat cea din headquarter, cat si cea din sucursale, pentru reducerea cantitatii de hartie folosita. “Sustenabilitatea pleaca de zeci de ani de la grup si se regaseste in toate tarile in care ING activeaza. Desigur, este adaptata la realitatea locala. In Romania, ING si-a stabilit strategia de CSR in 2012, printr-un dialog cu stakeholderii, in urma caruia au reiesit ariile in care banca sustine proiecte: educatia financiara, antreprenoriat, educatia pentru copiii din grupurile dezavantajate social si dezvoltarea urbana”, precizeaza Roxana Colisniuc.

TENDINTE DE RAPORTARE BANCARA

Intre 2009 si 2015, trei banci au publicat 15 rapoarte de sustenabilitate despre activitatea din Romania, ele numarandu-se printre initiatorii activitatii de raportare pe plan local. Dupa Orange si Holcim, OTP Bank a fost a treia companie care a realizat un raport de sustenabilitate dedicat pietei autohtone – in urma cu sapte ani, raportul reflectand activitatea din 2008. Primul raport OTP nu precizeaza standardele de raportare urmate, dar compania-mama avea deja doi ani de experienta in domeniu. Ulterior, banca si-a imbunatatit raportarea. Incepand cu al doilea raport, cel pentru 2009, a folosit ghidul de raportare GRI G3, cel de-al cincilea raport, pentru 2012, a fost certificat de Deloitte, iar raportul pentru 2014 indeplineste nivelul B al standardului GRI G3.1.

Cea de-a doua banca care si-a facut raport de CSR a fost Raiffeisen Bank, in 2010, pentru anul 2009. Realizat dupa standardele London Benchmarking Group, raportul reprezinta o analiza, facuta de Asociatia pentru Relatii Comunitare, a datelor din contractele de sponsorizare furnizate de banca si rapoartele de evaluare sau rapoartele financiare furnizate de partenerii comunitari. “De atunci acest proces a luat amploare: raportam astazi pe baza a doua standarde internationale, LBG si GRI, iar lista indicatorilor raportati s-a extins permanent, am imbunatatit fluxul si calitatea informatiilor culese de la liniile de business si cele de suport. Raportarea este si un exercitiu de invatare si de imbunatatire, de crestere a performantelor, caci ne-a ajutat sa intelegem mai bine procesele interne, sa structuram, sa prioritizam si sa intelegem impactul actiunilor noastre”, mentioneaza Diaconu. Raiffeisen trimite anual si catre headquarter informatii, care sunt incluse in raportul de sustenabilitate al grupului international.

BCR si-a facut primul raport scurt de CSR pentru 2008-2009, folosind standardul GRI. A continuat cu un raport extins pentru 2009-2010, pentru care a folosit GRI G3. “La nivel de Erste Group procesul de raportare se intampla de cativa ani buni – deoarece grupul centralizeaza si raporteaza non-financiar pentru toate subsidiarele. Ne gandim sa facem acest raport si local, si, cel mai probabil, vom avea, incepand de anul viitor, si raportul BCR. In Erste Group exista deja subsidiare care raporteaza si individual, cu personal acreditat in echipa de Comunitate, si vom implementa si noi, local, acest model”, sustine Andreea Nicoleta Deliu.

Numarul bancilor care raporteaza date de sustenabilitate este mai mare de atat, deoarece subsidiarele locale ale grupurilor internationale transmit datele direct catre headquarter. Pana in acest an, activitatea de CSR a ING in Romania a fost evaluata folosind metodologia LBG, datele fiind raportate anual grupului, care le-a inglobat in Raportul global. “Exista rapoarte ale activitatii de CSR ale ING in Romania, insa date cu privire la protectia mediului, politica de achizitii sau de conformitate sunt trimise echipei de sustenabilitate a Grupului. Toate rapoartele LBG evalueaza impactul pe care proiectele sustinute de companie l-au avut, de la numar de beneficiari la schimbari individuale sau ale societatii, in ansamblul sau”, detaliaza Colisniuc. De exemplu, ING Romania raporteaza catre grup date despre cantitatea de energie folosita sau redusa, emisiile de CO2 sau cantitatea de hartie folosita sau reciclata.

Evolutia raportarii de sustenabilitate va merge, din 2017, pe calea pe care o va indica transpunerea locala a Directivei 95/2014. ING asteapta varianta finala a directivei pentru a lua o decizie finala cu privire la modul cum va raporta, din 2017 – local sau, in continuare, global. In schimb, Andreea Nicoleta Deliu sustine ca la BCR modul cum se va face raportarea nu va fi schimbat de implementarea Directivei, pentru ca banca este deja conforma, datorita raportarilor anuale catre Grupul Erste. Nici pentru Raiffeisen Directiva nu va avea impact semnificativ asupra modului de raportare. “Dimpotriva, ne dorim sa ne implicam in procesul de consultare ce va precede legea nationala si speram ca experienta noastra sa fie utila in identificarea bunelor practici de raportare a aspectelor non-financiare. Avem nevoie de acest dialog in procesul de reglementare intern, tocmai pentru a gasi solutiile adaptate specificului national, dar si pentru a evita costuri suplimentare in viitor si o aplicare defectuoasa a directivei europene”, sustine Bogdana Diaconu.

CARE SUNT BENEFICIILE RAPORTARII?

Public Affairs Specialistul de la Raiffeisen precizeaza ca practicile de sustenabilitate si raportarea lor sunt 100% aducatoare de valoare adaugata: “Beneficiile efortului de a integra sustenabilitatea in activitatea de zi cu zi se intind pe o paleta destul de mare, caci ea ne ajuta sa imbunatatim randamentele operationale, sa imbunatatim relatiile cu clientii, partenerii si actionarii, sa consolidam legaturile comunitare, sa fidelizam angajatii si sa atragem noi angajati in companie. Mai mult, raportarea are capacitatea de a ingusta spatiul gri dintre nivelul de transparenta al companiilor si nevoile de informare ale stakeholderilor, ceea ce este un mare castig pentru mediul de business. Totusi, legea care va reglementa aceste aspecte trebuie sa conduca la o serie de comportamente si nu doar la conformarea fata de un act normativ. Acesta este insa un proces de durata, iar efectele se vor simti in viitor”.

Aceeasi idee o completeaza Roxana Colisniuc, care sustine ca rapoartele de sustenabilitate vor avea efect in Romania doar daca publicul va fi interestat de datele prezentate si va fi dispus sa-si schimbe comportamentul in functie de informatiile oferite. Andreea Nicoleta Deliu adauga ca transparentizarea unor practici de business este foarte importanta pentru un mediu de afaceri mai responsabil si mai eficient: “Sper ca acest proces sa creasca increderea consumatorilor si sa duca la un dialog mai clar si mai onest intre toti actorii care influenteaza deciziile economice”.

“Sper ca procesul de raportare sa creasca increderea consumatorilor si sa duca la un dialog mai clar si mai onest intre toti actorii care influenteaza deciziile economice” – Andreea Nicoleta Deliu, Manager Departament Comunicare Corporativa si Afaceri Comunitare, BCR.

BCR a aparut in 1990 pe piata bancara prin transferul activitatilor comerciale ale BNR. In 2006, grupul austriac Erste a achizitionat, de la statul roman, BERD si IFC, aproape 62% din actiunile BCR, pentru care a achitat 3,75 de miliarde de euro. Valoarea nu pare ridicata in conditiile in care banca isi mentine de ani buni pozitia de lider pe piata bancara in functie de valoarea activelor – de peste 15 miliarde de euro, iar grupul financiar BCR include, in prezent, pe langa operatiunile de banca universala (retail, corporate & investment banking, trezorerie si piete de capital) si activitati pe piata leasingului, pensiilor private si a bancilor de locuinte. In plus, BCR dispune de o retea de 22 de centre de afaceri si de 23 de birouri mobile dedicate companiilor, precum si de 508 de unitati de retail localizate in majoritatea oraselor cu peste 10.000 de locuitori. De asemenea, are la dispozitie o retea nationala cu aproape 2.100 de bancomate si 13.500 de POS-uri.

“In Romania, ING si-a stabilit strategia de CSR in 2012, printr-un dialog cu stakeholderii, in urma caruia au reiesit ariile in care banca sustine proiecte: educatia financiara, antreprenoriatul, educatia pentru copiii din grupurile dezavantajate social si dezvoltarea urbana” – Roxana Colisniuc, Corporate Social Responsibility Officer, ING Bank Romania.

ING Bank este una dintre primele institutii financiare internationale care a deschis o sucursala in Romania dupa 1989. Lansata in 1994, ING Bank Romania a pornit ca banca de nisa, de Corporate si Investment Banking, dar s-a dezvoltat organic pana a ajuns o banca universala, iar anul trecut era pe locul 7 ca valoare a activelor. In prezent, ING Romania detine o retea de distributie de peste 200 unitati bancare. Subsidiara din Romania face parte din ING Group, o institutie financiara internationala de origine olandeza care ofera servicii bancare, de asigurari si de management al activelor unui numar de peste 84 de milioane de clienti individuali, companii si institutii din peste 40 de tari din Europa, America de Nord, America Latina, Asia si Australia.

“Beneficiile efortului de a integra sustenabilitatea in activitatea de zi cu zi se intind pe o paleta destul de mare, caci ea ne ajuta sa imbunatatim randamentele operationale, sa imbunatatim relatiile cu clientii, partenerii si actionarii, sa consolidam legaturile comunitare, sa fidelizam angajatii si sa atragem noi angajati in companie. Mai mult, raportarea are capacitatea de a ingusta spatiul gri dintre nivelul de transparenta al companiilor si nevoile de informare ale stakeholderilor, ceea ce este un mare castig pentru mediul de business. Totusi, legea care va reglementa aceste aspecte trebuie sa conduca la o serie de comportamente si nu doar la conformarea fata de un act normativ” – Bogdana Diaconu, Public Affairs Specialist, Communication and Public Relations Directorate, Raiffeisen Bank.

Grupul Bancar Austriac Raiffeisen a deschis, acum 22 ani, prima reprezentanta proprie din Bucuresti, care, in 1998, a fost transformata in subisidiara Raiffeisenbank (Romania), oferind servicii si produse pentru companii. Dupa inca trei ani, grupul austriac a preluat banca de stat Banca Agricola, care a devenit Banca Agricola Raiffeisen. Cele doua entitati au fuzionat, proces incheiat in iunie 2002, iar rezultatul a fost actualul Raiffeisen Bank Romania. Considerata a patra banca din sistem, Raiffeisen are peste 5.000 de angajati si deserveste peste doua milioane de clienti persoane fizice si aproximativ 108.200 de firme. Reteaua bancii dispune de peste 500 de agentii, peste 1.100 de bancomate si mai mult de 14.000 de terminale POS. Pe plan local, grupul financiar Raiffeisen este completat de o societate de administrare a investitiilor grupului, de o firma de leasing, de un broker in asigurari si reasigurari, precum si de o banca de locuinte.


Articolul face parte din al II-lea numar al The CSR Report. Comanda AICI.


Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Comanda online revista The CSR Report. Livrare GRATUITA! Dismiss