Noutati

Cum se poate face bine Romania?

Bacteriile rezistente la antibiotice. Criza alimentara mondiala. Emisiile nocive din aer cauzate de transport. Pierderea biodiversitatii marilor si oceanelor. Generatia pierduta din cauza somajului. Acestea sunt cele mai mari riscuri cu care se confrunta omenirea in 2016 si tot acestea ar trebui sa fie si cele mai importante oportunitati pentru toata lumea si pentru Romania.

De Alina Botezatu


Articolul face parte din al II-lea numar al The CSR Report. Comanda AICI.


Romania a fost mereu la granite. Ale Europei, ale lumii civilizate. A fost mereu la mijloc, nu a putut sa ocupe locuri intre puterile Europei si nu a reusit, mai nou, sa isi tina oamenii in putere acasa. Toata istoria de lucruri care nu au mers bine si care s-au transformat in disfunctionalitatile societatii de astazi poate beneficia acum de o a doua sansa, in care se pot implica, una cate una, toate companiile pentru care Romania a reprezentat atat o piata de crestere, cat si un motiv constant de plangeri si nemultumiri.

Raportul “Global Opportunity Report 2016” al Global Compact, aflat la a doua editie, arata cum, dincolo de amenintarea reala, actualele probleme globale pot si mai ales ar trebui sa fie transformate in oportunitati de business. Solutionarea acestora deschide noi piete spre care se pot indrepta atat marile companii, cat si start-upurile. Gasirea de solutii pentru poluarea provocata de transport sau pentru deseurile alimentare poate deveni atat sursa de venituri, cat si contributie intru imbunatatirea unor probleme globale.

Pentru eliminarea acestor riscuri au fost propuse (de catre initiatori, impreuna cu alti peste 5.500 de lideri de pe intreg globul) 15 oportunitati, care au fost adaugate celor 15 oportunitati enuntate anul trecut. “Liderii de afaceri sunt perceputi ca fiind noii activisti care pledeaza pentru schimbari sistemice sustenabile. Doar societatea civila este perceputa ca fiind la fel de activa precum ei”, se scrie in GOR 2016. In plus, la nivel global, sectorul guvernamental este perceput ca avand o capacitate redusa de valorificare a oportunitatilor si de a demonstra vointa politica.

In aceste conditii, pentru abordarea oportunitatilor, sunt incurajate diversele parteneriate – intre mediul public si cel privat, intre cel privat si cel neguvernamental, precum si intre cel public si cel neguvernamental. De asemenea, tehnologia va contribui la o buna rezolvare a acestor oportunitati. Odata implementate solutiile, pot fi atinse 12 dintre cele 17 SDG-uri, care au fost stabilite de ONU anul trecut si care trebuie atinse pana in 2030, se subliniaza in raport. Indicele de Progres Social (IPS) arata ca astfel de corelatii, intre oportunitatile de business si tintele globale, sunt importante si oportune acum, mai mult ca altadata – indicatorii globali sunt pozitivi, in prezent, in cazul obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, pe care ONU le-a avut intre 2000 si 2015.

Risc: PIERDEREA BIODIVERSITATII MARILOR SI OCEANELOR.

Trei miliarde de oameni depind de proteinele din peste, dar, la nivel mondial, biodiversitatea oceanelor sufera din cauza poluarii provocate atat de activitatile terestre, cat si de cele din ocean. Un triliard de dolari sunt pierduti, anual, din cauza ratelor de reciclare reduse, in timp ce Finlanda revalorifica nutrientii din ape castigand anual sute de milioane de dolari. Mangrovele pot reduce cu 90% forta tsunamiurilor, iar 90% din fosfor si 40% din sarcina de amoniac din namolul lichid pot fi indepartate, prin deshidratare.

Oportunitati:

  1. Economia circulara a oceanului. Inchiderea ciclului economic al oceanelor reprezinta oportunitatea de a opri poluarea cu nutrienti, precum nitrogen si fosfor, care il ucid lent, precum si de a refolosi si de a recicla resursele valoroase.
  2. Economia regeneratoare a oceanelor. Dezvoltarea unor modalitati de utilizare a oceanelor care sprijina biodiversitatea reprezinta oportunitatea de a crea capacitatea de adaptare si, pe termen lung, valoare pentru societate si pentru mediul de afaceri.
  3. Oceanele inteligente. Oceanele lumii sunt ultima frontiera nedescoperita, care se deschide incet, ca sa devina inteligente, ceea ce ne va permite sa alegem corect modul de dezvoltare sustenabila a acestora. Monitorizarea inteligenta si observatiile, prin utilizarea actualelor activitati practicate in ocean, pentru a colecta si pentru a sistematiza datele, pot acoperi decalajul de cunostinte pe care le avem despre ocean si oportunitatile pe care ni le ofera.

Risc: EFECTELE NOCIVE ALE ANTIBIOTICELOR.

Antibioticele sunt in carnea pe care o mancam, in apa potabila si in casa noastra, dat fiind ca unul dintre doi romani face cel putin o cura cu antibiotice pe an. Intram intr-o era post-antibiotice, in care infectiile frecvente si leziunile minore pot ucide, deoarece medicamentele pe care ne bazam nu mai produc efecte. De exemplu, doua treimi din tratamentele cu antibiotice prescrise in SUA nu ajuta la tratarea pacientilor. Agricultura este cel mai mare consumator de antibiotice din lume, iar consumatorii fac presiuni pentru o carne fara antibiotice.

Oportunitati:

  1. Alimentele fara antibiotice. Desi inca este o nisa pe piata produselor alimentare, cresterea sensibilitatii consumatorilor fata de acest subiect deschide calea pentru o asemenea piata.
  2. Un nou model de business pentru antibiotice. Un mix de abordari inovative pentru cercetare & dezvoltare, noi mecanisme de finantare si instrumente de reglementare pot ajuta la descoperirea de noi antibiotice.
  3. Tratamente mai precise. Noi instrumente de diagnosticare pot ajuta doctorii sa prescrie antibioticele care sa tinteasca doar bacteriile rele, in cazul fiecarei probleme. Acest fapt ar reduce utilizarea excesiva a antibioticelor.

Risc: EMISIILE NOCIVE PROVOCATE DE TRANSPORT.

In fiecare an,multi oameni mor prematur, din cauza emisiilor provenite de la autoturisme, camioane, nave si avioane. Sapte din opt locuitori din mediul urban respira un aer care nu respecta nivelurile de siguranta ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Numarul de autovehicule din lume creste rapid si situatia devine alarmanta. Desi transportul este, n principal, de vina, societatile au nevoie sa mute persoanele si marfurile, ca sa functioneze si sa se dezvolte. Astfel, ar trebui facuta o invitatie de a regandi transportul, pentru a mentine aerul curat, in intreaga lume. De exemplu, intre 9 si 13 automobile pot fi inlocuite prin car-sharing.

Oportunitati:

  1. Transportul flexibil. Un sistem de transport interconectat asigura flexibilitate in timpul calatoriei, iar calatorii pot alege intre mai multe forme de transport si furnizori de servicii; in prezent, optiunile de transport de zi cu zi ale multor oameni sunt dictate de investitiile anterioare, precum cele intr-o masina. O schimbare a valorilor este pe cale sa se produca – schimbarea preferintelor tinde dinspre detinerea inspre partajarea activelor intr-o lume cu tot mai putine resurse. Automobilele sunt simbolul vechiului ideal de proprietate, dar oamenii de-acum cer, din ce in ce mai mult, optiuni de mobilitate tot mai eficiente si mai putin poluante.
  2. Folosirea aceluiasi mijloc de transport de catre mai multe persoane. Economia de tip colaborativ ofera posibilitatea de a calatori si de a transporta marfa impreuna, ceea ce va reduce congestiile rutiere si poluarea aerului din cauza emisiilor de carbon.
  3. Mai multe zone pietonale in oras decat autoturisme. Imaginati-va ca traiti intr-un oras in care puteti ajunge la toate activitatile doar mergand pe jos, cu bicicleta sau cu un sistem de transport bine conectat.

Risc: GENERATIA PIERDUTA.

Lumea se confrunta cu un tsunami al somajului in randul tinerilor, pe masura ce economiile esueaza in a produce locuri de munca pentru tineri. Riscul este de a pierde o intreaga generatie de contribuabili, de consumatori si de cetateni. Oportunitatile de creare a locurilor de munca sunt necesare urgent. Aproape un sfert dintre tinerii planetei nu sunt nici angajati si nici nu studiaza. Lipsa tot mai mare de locuri de munca este acum o realitate globala pentru urmatoarea generatie.

Oportunitati:

  1. Un nou tip de antreprenori. Modul de gandire traditional vede antreprenoriatul ca pe o alternativa la lumea corporatista, dar, aducand impreuna cele doua lumi in cadrul incubatoarelor corporative, pot fi create noi job-uri si un nou tip de antreprenori. Fiecare dolar investit intr-un antreprenor aduce o cifra de afaceri de zece ori mai mare.
  2. Piata muncii digitale. Oportunitatea si talentul nu sunt distribuite uniform, dar platformele digitale pot conecta talentul cu locurile de munca. Tehnologia digitala poate crea locuri de munca pentru tinerii marginalizati din toate colturile indepartate ale lumii.
  3. Acoperirea decalajului in ceea ce priveste talentele. Piata aflata intr-o schimbare rapida a condus la un decalaj intre cererea si oferta de competente. Pentru aceasta piata a muncii, educatia trebuie sa fie flexibila, dandu-le tinerilor posibilitatea sa dobandeasca abilitati, in general, sau sa deprinda un stil mai eficient de invatare.

Risc: SISTEMUL ALIMENTAR DISFUNCTIONAL.

Este suficienta hrana pentru toata lumea de pe planeta, dar 795 de milioane de oameni inca mai merg flamanzi la culcare, in fiecare noapte, in conditiile in care 30%-50% din alimentele produse nu sunt mancate. Valoarea pierderilor alimentare este de 750 de miliarde de dolari, anual, la nivel global, echivalentul Produsului Intern Brut al Elvetiei. Pot fi hraniti inca trei miliarde de oameni, daca sunt prevenite pierderile de alimente. Ar fi disponibile cu 70% mai multe calorii, daca productia de culturi curente utilizate pentru hrana animalelor si pentru alte utilizari nealimentare ar fi destinate consumului direct.

Oportunitati:

  1. Noile diete. O tranzitie in ceea ce priveste dieta, la nivel mondial, care include adaugarea mai multor produse locale si o sursa variata de proteine in farfuriile noastre, este o oportunitate de a indrepta oamenii, planeta si prosperitatea noastra intr-o directie sanatoasa.
  2. Agricultura inteligenta. Vasta diseminare a echipamentelor avansate tehnologic la un pret accesibil a insemnat ca fermierii, atat cei mari, cat si cei mici, au unelte mai noi si mai precise, pentru a produce mai mult cu mai putin.
  3. Reducerea pierderilor alimentare. De la ferme pana la magazinele alimentare si pana la farfuria pe care o avem in fata la cina, o mare parte din alimentele cultivate nu sunt mancate. Partile interesate de-a lungul intregului lant alimentar pot beneficia din punct de vedere economic de reducerea pierderilor, ceea ce ar deschide oportunitati de inovare pe tot parcursul de la sol pana in stomac.

Amenintari globale = oportunitati locale

“Provocarile cu care societatea se confrunta la momentul actual, de la schimbarile climatice, disponibilitatea resurselor naturale, degradarea ecosistemelor si pana la urbanizarea excesiva si insecuritatea alimentara, necesita actiuni coordonate, la nivel global, pentru o gestionare eficienta a efectelor sistemice pe care le genereaza. Este un moment critic, in care sunt necesare rapid schimbari majore, orientate spre identificarea celor mai bune oportunitati de a minimiza sau chiar de a elimina efectele produse de aceste presiuni”, a spus Gheorghita Diaconu, directorul Environmental Services al KPMG, care crede ca, pentru Romania, dar si pentru organizatiile ce opereaza in tara noastra, cateva dintre oportunitatile din GOR 2016, precum sistemele flexibile de transport, optimizarea conectivitatii sistemelor de transport, antreprenoriatul sustenabil si reducerea risipei alimentare, “pot deveni vectori ai unei schimbari fundamentale pozitive, dar si un motor de crestere economica”.

Oana Botolan Datki, SEE Managing Partner al Consulteam, a precizat ca, in Romania, la fel ca in toate celelalte tari, se vede deja un suflu nou in organizatii, care deja nici nu mai pare foarte nou, pentru ca este prezent de cativa ani: “Vedem, de cativa ani buni, sisteme de parcat bicicletele in fata cladirilor de birouri, colegii ies la plantat copaci in diverse zone, la team buildinguri se fac si actiuni caritabile, companiile mai mari sprijina minimum cate o fundatie. Asa cum este la ordinea zilei discutia despre vaccinuri sau despre antibiotice, asa si toate aceste capitole care tin de lipsa alimentelor sau de transport verde sunt preocupari constante ale tinerilor angajati – ceea ce a dus instant la prioritizarea lor pentru corporatiile din Romania”. Datki a adaugat ca nu avantajele de tip fiscal duc la o implicare mai mare in sustenabilitate in alte tari, ci educatia si cultura oamenilor din organizatii: “Despre asta este vorba de fapt, despre oamenii care vor sa dea din ce au si sa ajute, si atunci conving pe alti oameni din jurul lor si tot asa”.

ALTERNATIVE PENTRU TRANSPORT

In cazul transportului, in ultimii ani, a fost incurajata adoptarea unor alternative sustenabile, precum utilizarea bicicletelor sau a bicicletelor electrice, au existat cateva initiative, sustinute atat de ONG-uri, cat si de companiile din mediul privat, in special la nivelul oraselor mari. De exemplu, GreenRevolution si Raiffeisen Bank au lansat centrul de inchirieri biciclete I Love Velo, in mai 2010, ajungand, in prezent, la noua unitati, in sapte orase. Initiativa a inspirat si alte proiecte, printre care Cicloteque al Asociatiei MaiMultVerde.

“Aceste actiuni, canalizate in special pe amenajarea de centre speciale pentru inchirierea bicicletelor, reprezinta eforturi punctuale ce deschid noi orizonturi, insa este nevoie de o sustinere continua si de extinderea acestor practici la nivel national. Dimensiunea acestei problematici impune un nivel ridicat de coordonare a eforturilor in randul autoritatilor centrale si, in special, in randul autoritatilor locale, dar si de stabilire a bazelor unui dialog relevant si consistent cu toti actorii implicati. Extinderea infrastructurii existente, inclusiv in ceea ce priveste amenajarea pistelor speciale pentru biciclete, adoptarea si promovarea unor sisteme sustenabile de transport public interconectate, pot fi directii de dezvoltare strategica a marilor aglomerari urbane ce pot conduce la conturarea de proiecte benefice, atat pentru populatie, in ansamblu, cat si pentru administratia publica, regiile de transport, companiile ce opereaza in acest sector si, nu in ultimul rand, pentru mediu. Adoptarea unor astfel de directii nu exclude continuarea parteneriatelor existente intre companiile din mediul privat si ONG-uri, acestea putand fi propagate, in timp, la nivelul autoritatilor locale. La momentul actual exista indicii clare privind existenta aspectelor ce tin de transport sustenabil pe agenda publica si de interesul anumitor autoritati pentru acest subiect”, a explicat Diaconu. De exemplu, Administratia Fondului pentru Mediu a lansat recent un program de sustinere a achizitiei de vehicule electrice si de realizare a unei retele de puncte de reincarcare a vehiculelor electrice si hibrid.

De asemenea, pentru zona Bucuresti- Ilfov a fost elaborat un “Plan de mobilitate urbana durabila 2016-2030“, ce prevede constructia a trei magistrale noi de metrou si sute de kilometri de piste pentru biciclete. “In prezent, acest Plan se afla in etapa de dezbatere publica, proces la care participarea tuturor partilor interesate este esentiala”, a subliniat Diaconu, care a adaugat ca exista in continuare un potential enorm de creionare a unor proiecte de anvergura, directionate spre imbunatatirea nivelului de interconectare a sistemelor de transport, de extindere a retelelor si de imbunatatire a conditiilor de transport in comun, dar si de incurajare a adoptarii acestor practici la nivelul tuturor oraselor din Romania.

ONG-urile active in acest domeniu pot avea un rol determinant in ceea ce priveste constientizarea publicului, inclusiv de incurajare a membrilor societatii de a participa in etapele de dezbatere publica a planurilor sau a strategiilor de transport si nu numai. “Cu toate acestea, este nevoie de o schimbare radicala a perspectivelor actuale, de orientare catre formarea de parteneriate solide intre autoritati, societatile de transport, mediul academic, companii si ONG-uri. Este momentul ca fiecare dintre noi sa constientizeze ca respiram acelasi aer si ca detinem responsabilitati egale in ceea ce priveste imbunatatirea si pastrarea mediului in care traim. Fara actiuni rapide cu efect de reducere a nivelului de poluare atmosferica, efectele, pe termen lung, asupra sanatatii noastre vor fi ireversibile”, spune Gheorghita Diaconu. Indiferent de gradul de implicare al companiilor, prin responsabilizarea angajatilor si prin adoptarea unor politici de transport sustenabil, prin optimizarea traseelor de transport sau prin implementarea de sisteme videoconferinta sau teleconferinta, aecstea nu pot inlocui efortul pe care trebuie sa il faca autoritatile prin lansarea de noi programe de sustinere a dezvoltarii sustenabile a infrastructurii, de cercetari orientate spre dezvoltarea de solutii noi de eficientizare a sistemelor de transport existente sau de dezvoltarea unor tehnologii. La nivelul altor state europene, inclusiv la nivelul operatorilor de transport public si al companiilor ce ofera solutii de transport, exista astfel de preocupari: “Un element cheie este acela de a avea definit un obiectiv comun, la nivel de tara, si de implicare activa a societatii in procesul de tranzitie de la modelele actuale de transport catre utilizarea de sisteme inteligente cu nivel redus de emisii”, a punctat Diaconu.

JOB-URILE SI TINERII

Spre deosebire de situatia globala, nevoia de joburi in Romania nu este atat de acuta. “Deocamdata, se fac multe angajari la noi, desi se cauta specializari sau meserii care nu mai sunt asa de populare aparent printre tineri. Dar acceleratoarele de business, scolile de antreprenoriat pentru tineri si toate sursele si locurile la care au acces pentru a-si putea lansa o afacere sau o idee sunt extrem de populare si intra mult in zona de futurepreneurs. In partea de competente sau de meserii cautate, companiile au actiuni concrete, prin care organizeaza laboratoare, cursuri, stagii de practica pentru liceeni sau pentru studenti”, explica Oana Botolan Datki. Primele incubatoare locale de business au aparut in anul 2010, numarul acestora fiind de aproape 20, in prezent. Cele mai multe sunt dedicate afacerilor din tehnologie, secondate de cele din industriile creative.

Tot mai multe firme cer integrarea unei componente de CSR in programele lor de team building sau de training. “In general, aceste programe tind sa serveasca si obiectivelor setate pentru aceste programe, de exemplu, munca in echipa sau leadership, dar, pentru mine, nu este atat de important contextul cat faptul ca vad implicare, actiune, dorinta de a ajuta. Majoritatea actiunilor tin de mediu – curatarea unor zone – sau de ajutor financiar imediat catre persoanele defavorizate, indivizi sau comunitati. Asadar, un mediu mai curat, daca ne referim la oportunitatile GOR 2016, este o preocupare pentru organizatiile din Romania”, a mentionat Datki.

HRANA VIITORULUI ESTE MAI APROAPE DECAT CREDEM

Produsele alimentare bio si eco, pentru care interesul pietei locale a crescut mult in ultimii ani, au devenit o oportunitate de business locala, mai ales pentru antreprenorii care consumau astfel de produse si care au gasit astfel motivul de a se intoarce la o viata in mijlocul naturii. Ferma ecologica Biodumbrava a fost infiintata in 2009, sub conceptul “Sanatate prin alimentatie“. Aflata la 15 kilometri de Bucuresti, in comuna Joita (judetul Giurgiu), ferma a inceput cu productia de legume proaspete, cultivate in mod standard, dar in prezent este complet certificata bio si vinde legume bio, plante aromatice, produse congelate (legume, sucuri), produse traditionale ambalate (zacusca, ghiveci), legume deshidratate si oua. Ferma dispune de doar 1,2 hectare de teren, interesant fiind modul cum fondatorii au valorificat fiecare metru patrat de teren fara sa cultive intens pamantul. Desi initiativele exista, suntem abia la inceput: din suprafata agricola a Romaniei, care este de 13 milioane de hectare, mai putin de 1% (aproximativ 290.000 de hectare) este acoperita de culturi ecologice.

Pentru a conserva traditiile, Sonimpex a readus in atentie reteta originala a magiunului – produs fara zahar si in cazane deschise, ca sa elimine apa. Cunoscut drept Magiunul de Topoloveni, acesta este produs in localitatea cu acelasi nume din judetul Arges si este primul produs romanesc care a primit, in 2011, certificarea de Indicatie Geografica Protejata din partea Comisiei Europene. Ulterior, producatorul a aplicat tehnologia de fabricare a acestuia si pentru magiunurile din alte fructe si pentru dulceturi.

Pe langa productie, in ultimii cinci – sase ani, au aparut tot mai multe bacanii, unde sunt comercializate produse bio, ecologice si naturale si unde se gateste cu ingrediente proaspete. Bacania Veche, fondata acum sase ani de Marius Tudosiei, a dat tonul acestei piete. Niciunul dintre initiatorii unui asemenea business nu a reusit sa faca o retea de bacanii. De ideea de retea este inca departe si Marius Tudosiei, desi el a reusit sa ajunga la doua unitati.

Incurajarea unor asemenea businessuri ajuta atat la o alimentatie sanatoasa, cat si la crearea de locuri de munca si la educarea gustului pietei. In plus, pe aceeasi idee, a produselor sanatoase, dar cu o cu totul alta abordare, merge Good People (cu brandul frufru), care comercializeaza, atat in locatiile proprii, cat si in parteneriat cu unele retele de supermarketuri, mancare ambalata si sucuri de fructe bio.

In schimb, fermele de animale bio sunt rare in Romania, din cauza investitiilor mari de care este nevoie pentru a deveni profitabile.Totusi, pentru a furniza astfel de produse, au aparut complexele agro- turistice, precum Acacia Village (Ogrezeni, judetul Giurgiu) si Cocosu Rosu (Ghionea, Giurgiu), in cadrul carora produsele de la ferma sunt consumate si la restaurantele proprii.

Modul cum statul roman a decis sa sustina aceste initiative este prin Legea 150/2016, care prevede ca, din 2017, magazinele alimentare sa comercializeze 51% dintre produsele de sezon de pe lantul scurt, adica preponderent de la producatorii locali.

De asemenea, marii retaileri de pe piata locala au luat masuri de reducere a cantitatii de produse alimentare aruncate, in conditiile in care, in Romania, 1,7 milioane de tone de alimente sunt risipite anual. Pe masura ce se apropie termenul de expirare, majoritatea le reduc, treptat, preturile. In plus, Carrefour si Selgros doneaza aceste marfuri pentru persoanele nevoiase, avand parteneriate cu diverse organizatii.

Raportate la realitatea locala, masurile aplicate pana acum, pot parea mici sau neinsemnate. Daca sunt incurajate insa, ele pot produce schimbari importante.

Perspective

In Romania se inregistreaza o ruptura intre cresterea economica si progresul social. Indicele de Progres Social (ISP), publicat in anul 2016, constata ca progresul social, care include masura oportunitatilor, serviciilor medicale, educatia si toleranta, tinde sa creasca odata cu PIB-ul, bunastarea singura nefiind suficienta pentru a explica rezultatele progresului social. In acest an, Romania a adunat 72,23 de puncte si s-a clasat pe pozitia 42 dintre cele 133 de tari analizate. Rezultatele specifice arata ca provocarile din Romania sunt din categoriile Apa & Salubritate si Sanatate & Intretinere personala. Alte probleme specifice se leaga de accesibilitatea achizitionarii de locuinte, rata inscrierii in institutii scolare, poluarea aerului si toleranta fata de imigranti.

Pe de alta parte, Romania, impreuna cu alte tari, marcheaza o performanta importanta pe doua componente ale indicelui de progres social, in special “nutritie si ingrijiri medicale de baza” si “accesul la educatie elementara“. Aceste componente cuprind multe dintre prioritatile Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (actualizate prin Obiectivele de Dezvoltare Sustenabila) care au fost concentrate pe eforturile de asistenta si dezvoltare, in ultimii 15 ani.

IPS identifica zonele prioritare de actiune si are drept scop demararea discutiilor intre guverne, organizatii internationale, administratii regionale, intreprinderi si societatile civile cu privire la ariile de investitii si actiuni colective. Astfel se pot conecta problemele privind dezvoltarea sociala si economica si se pot facilita oportunitatile de dezvoltare, care reprezinta o baza pentru cresterea comuna si durabila a societatilor si economiilor.

Guvernul roman si afacerile pot beneficia de IPS, de datele si de perspectivele care ofera indicatii valoroase, prin masuratori sociale iterative, maximizand succesul investitilor sociale si identificand noi oportunitati de modele de afaceri. Comunitatea de afaceri ar trebui sa colaboreze in mod activ pentru a conduce politici si initiative ce urmaresc sa abordeze si sa imbunatateasca bunastarea societatii.


Articolul face parte din al II-lea numar al The CSR Report. Comanda AICI.


Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Comanda online revista The CSR Report. Livrare GRATUITA! Dismiss