Noutati

Dezvoltarea durabila: de la interes la intentie si punere in practica

PERSPECTIVA INSTITUTIONALA

Ar fi bine sa avem acces la cat mai multe informatii despre agentii economici, au concluzionat reprezentantii institutiilor de care depinde implementarea Directivei 95. Cu toate acestea, transpunerea ambitioasa a Directivei abia se mai intrezareste, desi bunele practici ale unor tari de succes in acest domeniu i-ar fi putut incuraja pe omologii romani sa le urmeze exemplul.

De Alina Botezatu


Articolul face parte din al doilea numar al revistei The CSR Report. Comanda AICI.


Pana in 2016 si pana la necesitatea adaptarii in legislatia nationala a Directivei nr. 95/2014, autoritatile din Romania au fost oficial interesate de dezvoltarea durabila, dar nu si sa le impuna companiilor sa-si faca o analiza a activitatilor de CSR.

Sub influenta organismelor internationale, Romania a acumulat experienta in realizarea de strategii de dezvoltare durabila. Romania si-a elaborat prima Strategie Nationala pentru Dezvoltare Durabila in perioada 1997- 1999, cu asistenta din partea Programului ONU pentru Dezvoltare (PNUD). Aceasta a oferit cadrul conceptual si metodologia de consultare pentru programul „Agenda Locala 21”, care a analizat un numar de aproximativ 40 de municipalitati si judete. Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, in iulie 2007 aceasta strategie a facut obiectul unei raportari interimare catre Comisia Europeana asupra aplicarii obiectivelor dezvoltarii durabile. Dezvoltarea durabila era deja un obiectiv politic al UE, asumat inca din 1997, prin includerea unor prevederi in Tratatul de la Maastricht, si intarit in 2001, cand Consiliul European a adoptat Strategia de Dezvoltare Durabila a UE, reinnoita in iunie 2006.

Desi exista Strategia PNUD, Romania a mai incercat intre 1997 si 2007 sa elaboreze un alt document care sa programeze dezvoltarea nationala durabila. Pe parcursul anilor 2002-2004, si Academia Romana s-a straduit sa elaboreze o strategie de dezvoltare a Romaniei, dar tot fara succes. In lipsa unui document clar, in ultimii ani, Romania a urmat calea dezvoltarii durabile trasata de UE.

Abia in noiembrie 2008, Guvernul a adoptat „Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei «Orizonturi 2013-2020-2030»”, dupa consultari cu membri ai mai multor ministere, ai BNR si ai Academiei Romane. Aceasta strategie a stabilit urmatoarele obiective pentru ca Romania sa treaca la modelul de dezvoltare al UE: pentru 2013, incorporarea organica a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile in ansamblul programelor si politicilor publice ale Romaniei; pentru 2020 – atingerea nivelului mediu actual al tarilor UE la principalii indicatori ai dezvoltarii durabile; pentru 2030 – apropierea semnificativa a Romaniei de nivelul mediu din acel an al tarilor UE.

Stadiul implementarii strategiei este urmarit si verificat de indicatorii statistici ai dezvoltarii durabile, la nivel national (103) si teritorial (46), armonizati si congruenti cu sistemul relevant de indicatori utilizat la nivelul UE, care sunt actualizati periodic pe site-ul Institutului National de Statistica. „Functionalitatea indicatorilor consta atat in intelegerea coeziunii teritoriale prin masurarea implementarii obiectivelor prezentate in strategie, cat si in informarea si sprijinirea elaborarii politicilor cu privire la dezvoltarea durabila la nivel teritorial. Astfel, pentru operationalizarea masurilor pe domeniul economiei verzi, consumului si productiei durabile, eficientei utilizarii resurselor si in scopul desfasurarii unor actiuni coordonate pe domeniul dezvoltarii durabile, instrumentele voluntare care se afla in responsabilitatea Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, respectiv EMAS-ul (Sistemul de management de mediu si audit al UE) si Eticheta ecologica, s-au constituit in indicatori de dezvoltare durabila la nivel teritorial”, au explicat reprezentantii Ministerului Mediului.

Pe langa aceasta, Academia Romana a demarat, acum doi ani, realizarea unei noi „Strategii de dezvoltare a Romaniei pentru perioada 2016-2035”, care cuprinde si pilonii dezvoltarii durabile. Dupa consultari cu mai multe oficialitati, forma finala a acesteia va fi emisa in octombrie 2017, iar implementarea ar trebui sa inceapa din 2018. Tintele vizate pentru 2035 sunt: de a ajunge la nivelul de dezvoltare mediu al tarilor UE 18 din anul 2014, in varianta maximala, sau la nivelul mediu din 2014 al tarilor UE 28, in varianta minimala.

Guvernul a lansat, pe 5 iulie 2016, si strategia „Romania competitiva”, care vizeaza stimularea productivitatii (agricultura sau sectoarele creative) si a capitalului (investitiile straine si exporturile, fondurile europene, piata de capital). Aceasta cuprinde si alte elemente prin care se doreste crearea de conditii pentru dezvoltarea productiei autohtone si care sa aiba impact direct asupra fortei de munca si a calitatii vietii (educatia, sanatatea, infrastructura, debirocratizarea etc.). Strategia vizeaza 16 domenii, care cuprind 41 de prioritati, respectiv 90 de masuri cu un orizont de realizare pana in 2020. „Proiectul economic va fi in acord cu alte documente precum «Programul National de Reforma si Programul de Convergenta», «Strategia de dezvoltare a Romaniei in urmatorii 20 de ani (2016- 2035)», «Strategia de Dezvoltare Durabila a Romaniei», strategiile sectoriale ale ministerelor si alte documente cu caracter strategic”, se subliniaza in documentul „Romania competitiva”. Forma finala a acestei strategii va fi prezentata la sfarsitul acestui an, activitate coordonata de Ministerul Economiei. Pe langa aceasta, aspectele privind tranzitia catre economia verde vor fi elaborate separat, in „Carta Alba a Economiei Verzi in Romania”.

IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI 95

In cei aproape 20 de ani de experienta in elaborarea de strategii de dezvoltare, Romania nu le-a impus companiilor sa faca raportari legate de sustenabilitatea afacerilor derulate pe teritoriul tarii noastre. Primul pas l-a facut pe 17 august 2016, cand a fost publicat, in Monitorul Oficial, Ordinul Ministrului Finantelor nr. 1938/2016, care a introdus in legislatia interna Directiva nr. 95/2014 privind raportarea non-financiara. Potrivit ordinului, companiile cu peste 500 de angajati vor trebui sa depuna, odata cu bilantul contabil, un raport nefinanciar, in care sa mentioneze aspecte privind desfasurarea businessului si impactul acestuia asupra comunitatii, mediului inconjurator si angajatilor. Ordinul va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2017, odata cu debutul primului an de raportare. Noile reglementari au fost elaborate in urma unei analize efectuate de Ministerul Finantelor Publice si a unor estimari, facute pentru a identifica, la nivel national, aria de aplicabilitate a prevederilor Directivei si pentru a stabili numarul total de entitati care intra sub incidenta Directivei, sustin reprezentantii Finantelor.

Pentru entitatile din domeniile financiare, normele si reglementarile contabile specifice, inclusiv declaratiile nefinanciare atasate rapoartelor contabile, le-au elaborat si le-au emis institutiile cu atributii in acest sens (BNR si Autoritatea de Supraveghere Financiara), cu avizul Ministerului Finantelor Publice. BNR lucreaza la propriul proiect de Ordin prin care va introduce noile reglementari. ASF se afla in etapa de finalizare a analizei privind impactul pe care implementarea acestor prevederi il va avea asupra pietelor supravegheate. „Pentru entitatile care desfasoara activitate pe piata de capital a fost deja emisa Norma nr. 39/2015 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu Standardele Internationale de Raportare Financiara, aplicabile entitatilor autorizate, reglementate si supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiara din Sectorul Instrumentelor si Investitiilor Financiare, care se aplica incepand cu situatiile financiare anuale aferente exercitiului financiar 2015. In ceea ce priveste reglementarea si supravegherea entitatilor care activeaza pe piata pensiilor private, este in curs de elaborare norma de modificare a Normei nr. 14/2015 privind reglementarile contabile conforme cu directivele europene aplicabile sistemului de pensii private care transpune Directiva 2013/34/UE”, au precizat reprezentantii ASF.

De asemenea, in cadrul sectorului asigurari-reasigurari se afla in curs de analiza transpunerea Directivei. „In prezent insa, niciuna dintre entitatile supravegheate din piata de capital si din piata pensiilor private nu indeplineste criteriul de a avea un numar mediu de 500 de angajati, in cursul exercitiului financiar si, ca urmare, in aceste sectoare nu exista entitati carora sa li se aplice prevederile Directivei 2014/95”, au subliniat reprezentantii ASF.

COMPANII MAI TRANSPARENTE SI MAI PERFORMANTE

Pentru a sprijini statele membre in procesul de transpunere a Directivei, Comisia Europeana a organizat seminarii informale, cu autoritatile nationale, participarea fiind asigurata de experti din cadrul Finantelor. „Trei astfel de seminarii au fost organizate, in martie si in septembrie 2015, precum si in februarie 2016. Comisia Europeana lucreaza si la dezvoltarea de ghiduri orientative pentru a ajuta companiile sa se adapteze la noile reguli. Primele rapoarte non-financiare ar putea aparea in 2017. Desi timpul pare scurt, sunt convinsa ca, in ceea ce priveste transparenta, companiile se vor ridica la nivelul asteptarilor societatii”, a spus Angela Cristea, seful Reprezentantei Comisiei Europene in Romania.

Anca Dragu, ministrul Finantelor, sustine ca introducerea Directivei poate ajuta, cu toate ca intr-o mica masura, chiar si la o colectare mai buna:

„Sunt binevenite in societate masurile de crestere a transparentei, chiar daca nu inseamna 1 la 1 cresterea colectarii. Nu doar colectarea trebuie sa o crestem, ci si guvernanta corporativa. Nu mai este vorba de crestere cu orice pret, ci inclusiv de inteligenta si verde”.

Angela Cristea a completat ca o crestere a transparentei in randul intreprinderilor de interes public ar trebui sa duca la o performanta mai buna, avand in vedere ca firmele ce promoveaza transparenta au mai mult succes, au costuri de finantare mai mici, atrag si pastreaza angajati talentati si, in final, au mai mult succes: „De asemenea, speram ca o crestere a transparentei informatiei relevante, oferita de anumite companii mari, va duce la o crestere economica, la crearea de locuri de munca si la o performanta mai durabila decat in prezent. Mai mult, investitorii sunt din ce in ce mai interesati de informatiile nefinanciare, pentru a capata o imagine cat mai completa in ceea ce priveste dezvoltarea unei companii, performanta, pozitionarea si impactul activitatii sale”.

AVANTAJELE DE LA MINISTERUL MUNCII

Nu doar institutiile cu atributii directe in implementare sunt interesate de transpunerea Directivei 95. Dragos Paslaru, ministrul Muncii, nu are responsabilitati directe in implementarea Directivei 95/2014, dar, deoarece acest document are o componenta importanta ce vizeaza respectarea principiului diversitatii si drepturilor omului, vine in sprijinului politicilor si strategiilor sociale si de ocupare asumate de acest minister:

„Directiva intareste o componenta extrem de importanta, aceea a implicarii actorilor privati in rezolvarea unor probleme care afecteaza societatea in ansamblul sau, asa cum sunt saracia sau excluziunea sociala”.

In plus, Directiva vine in sprijinul indeplinirii obligatiei Ministerului Muncii de a garanta, prin institutiile pe care le coordoneaza si care au atributii de verificare si de control, respectarea drepturilor angajatilor si asigurarea unui mediu favorabil diversitatii si egalitatii de sanse la locul de munca. Sprijinul este dat de obligativitatea intreprinderilor ce se inscriu in prevederile Directivei 95/2014 de a raporta informatii cu privire la obiectivele politicii de diversitate, modul cum a fost pusa in aplicare politica de diversitate si rezultatele ei; totodata, vor fi disponibile informatii referitoare la varsta, genul sau educatia si experienta profesionala a persoanelor angajate in aceste companii. „Mai mult decat atat, programele aplicate in mediul privat pot deveni elemente pentru viitoarele politici publice sau pot fi transpuse in practica ministerului si a agentiilor. O mai buna intelegere a programelor mediului privat va da posibilitatea corelarii interventiilor publice cu cele private, mai ales in plan local. In contextul implementarii Pachetului anti-saracie si in special a masurilor implementate la nivel de comunitate, o aliniere intre initiativele diferitilor actori prezenti este nu doar recomandabila, ci si necesara”, a adaugat Paslaru.

Ministrul Muncii isi doreste ca prevederile noii Directive sa devina principii ce stau la baza functionarii unui numar cat mai mare de actori de pe piata: „Prin constientizarea beneficiilor pe care le aduc politicile de incluziune si de sustenabilitate, asteptarea principala a Ministerului este ca firmele ce nu ating pragul impus de Directiva sa se ralieze in mod voluntar la prevederile acesteia”.

De asemenea, Pachetul integrat pentru combaterea saraciei, elaborat de Guvernul Romaniei, acorda o atentie deosebita colaborarii la nivel local intre entitatile publice si cele private, in vederea elaborarii unor politici sustenabile si furnizarii de servicii integrate in beneficiul cetatenilor. „Transpunerea directivei la nivelul legislatiei nationale are potentialul de a sustine la nivel local implementarea masurilor integrate din Pachetul pentru combaterea saraciei, avand in vedere faptul ca intreprinderile private sunt un factor determinant de dezvoltare locala comunitara si pot juca un rol decisiv in generarea unor parteneriate locale functionale si sustenabile. Ne dorim ca actorii privati sa vina in sprijinul initiativelor publice, fie ca vorbim despre sustinerea economiei sociale, angajarea persoanelor cu dizabilitati sau implicarea in comunitate”, a subliniat Paslaru.

Una dintre prioritatile asumate in prezent de Ministerul Muncii, prin „Strategia nationala in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati pentru perioada 2014- 2017” este reducerea disparitatilor de gen existente pe piata muncii. „Prin obligativitatea intreprinderilor de a raporta aspecte nefinanciare, inclusiv cele referitoare la modul cum implementeaza o politica proprie privind asigurarea diversitatii la nivelurile cele mai inalte de conducere, se asigura minimele premise pentru o abordare integratoare de gen in ceea ce priveste politicile de angajare si de salarizare in intreprinderi. In calitate de reglementator, ne asteptam ca implementarea directivei sa conduca la o «autoreglementare» a pietei, pe baza bunelor practici si a unei «concurente» pozitive intre actori”, a mai spus Paslaru. In plus, Ministerul Muncii intentioneaza sa isi defineasca propria maniera in care poate aplica principiile directivei la nivelul institutiei si al administratiei publice.


Articolul face parte din al doilea numar al revistei The CSR Report. Comanda AICI.


Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Comanda online revista The CSR Report. Livrare GRATUITA! Dismiss