Noutati

Lectia colectiva de responsabilitate

Daca principiile responsabilitatii sociale corporative ar fi intrat in reflexul antreprenorilor romani, dezastre precum cel de la Colectiv nu ar fi avut loc.

De Alina Botezatu


Acest articol face parte din primul numar al revistei The CSR Report. Comanda AICI.


Pe 30 martie au fost comemorate cinci luni de la tragedia de la Colectiv, in care si-au pierdut viata 64 de oameni si aproximativ 200 au fost raniti. „Aplicarea principiilor de CSR ar fi prevenit o tragedie precum cea de la Colectiv, pentru ca responsabilitatea sociala a companiilor incepe cu respectarea legilor. In cazul Colectiv au fost incalcari flagrante ale legilor, facute si cu «concursul» autoritatilor. Plus ca nu a fost doar un accident, era un mod de operare curent al clubului, care era total iesit din orice norme de protectie”, spune Doru Mitrana, coordonatorul departamentului programe al Global Compact Network Romania si cofondatorul Asociatiei MaiMultVerde. De exemplu, clubul nu avea un sistem de aspersoare, precum cel existent in majoritatea cladirilor de birouri, si nici cel putin doua cai de evacuare in caz de incendiu.

Dragos Petrescu, proprietarul lantului de restaurante City Grill (City Grill, Caru’ cu Bere, Buongiorno si Hanu’ Berarilor) si presedintele asociatiei HORA (Organizatia Patronala a Hotelurilor si a Restaurantelor din Romania), precizeaza ca implementarea anterioara a unei politici de responsabilitate corporativa ar fi putut creste sentimentul de responsabilitate al antreprenorului intr-o zona in care institutiile statului nu au reusit sa comunice si sa implementeze legea.

Dupa ce tragedia de la Colectiv a avut loc, proprietarii de cluburi si de restaurante s-au plans ca nu respecta toate normele de autorizare pentru ca sunt prea dure, prea scumpe si, de multe ori, imposibil de indeplinit. „Investitia intr-un restaurant depinde de complexitatea locatiei. Sumele sunt importante, plecand de la memoriul de proiectare, care poate costa cateva mii de euro, si pana la implementare, a carei valoare poate atinge mii pana la zeci de mii de euro. La acestea se adauga, evident, costul de timp, avand in vedere lipsa consultantilor de specialitate si lipsa de resurse umane a departamentelor ISU (n.red. – Inspectoratelor pentru Situatii de Urgenta), care devine foarte importanta in contextul unor lucrari”, explica Dragos Petrescu.

E mai scump sa organizezi un business respectand normele? Intrebarea aceasta denota o gandire care este poarta spre iad: in momentul in care un antreprenor se gandeste ca siguranta clientilor sai este o sursa de efort si de costuri suplimentare, deja a coborat prima treapta pe scara ce duce catre beciul intunecos al iresponsabilitatii afacerii sale, la capatul careia il asteapta dezastrul“ – Doru Mitrana, coordonatorul departamentului programe al Global Compact Network Romania.

In schimb, Doru Mitrana sustine ca, atunci cand vine vorba despre investitii pentru autorizare si functionare, pretul ridicat este o problema de falsa competitie, in care concurenta intre diversi furnizori de bunuri sau de servicii se face exclusiv prin scaderea costurilor. Doru Mitrana explica insa ca strategia pretului cel mai mic cu orice pret nu este o caracteristica a unei industrii, ci o tara mai profunda a sistemului de valori dintr-o tara: „Aceeasi situatie este in mai multe domenii, nu doar in HoReCa (n.red. – Hoteluri-Restaurante-Catering). In urma cu cativa ani, cand a plecat din companie prin demisie, CEO-ul unei mari companii de telecomunicatii de la noi a invocat acelasi lucru: «Nu mai vreau sa functionez intr-o piata in care competitia se face exclusiv prin scaderea preturilor», pentru ca, de cele mai multe ori, aceste reduceri se regasesc si in scaderea calitatii contractelor cu angajatii, in avarii sub o medie normala, in rabat la calitatea materialelor, ceea ce poate duce la rezultate dezastruoase”

Intoarcerea la norme

De la momentul Colectiv si pana in prezent, modul cum se face business in Romania nu s-a modificat semnificativ, dar o serie de masuri care au fost luate au dat tonul unei schimbari prin conformarea mai ferma a agentilor economici la legislatie, dar si prin asprirea acesteia. „De-atunci si pana acum, asistam mai mult la o schimbare in zona politica, prin activarea unor legi care erau de mult timp in discutie, dar care nu fusesera adoptate, printre care legea interzicerii fumatului in spatiul public”, mentioneaza Mitrana. De asemenea, imediat dupa Colectiv, pe 4 noiembrie, Hotararea de Guvern nr. 915/2015 a introdus noi reglementari privind situatiile in care spatiile de comert, turism si de cultura, cu o suprafata de peste 200 de metri patrati, pot fi inchise, daca nu respecta conditiile de functionare. De exemplu, aceste spatii pot fi inchise daca depasesc cu mai mult de 10% numarul de utilizatori pentru care au primit autorizatia de securitate la incendiu sau daca desfiinteaza o cale de evacuare obligatorie. „Hotararea de Guvern nr. 915/2015 era necesara, deoarece, in baza acesteia, ISU poate suspenda activitatea celor care pun viata clientilor in pericol. Este insa doar o masura de urgenta si nu rezolva problema de fond. Reformarea normativului ISU si pregatirea departamentelor ISU, atat din punct de vedere al resurselor umane, cat si tehnica, a resurselor financiare (pe modelul ANAF), este necesara si urgenta. Acesta este primul pas, apoi urmeaza conformarea agentilor economici”, explica Petrescu.

In schimb, in mediul de afaceri, s-au vazut mai degraba manifestari ale rezistentei decat ale acceptarii schimbarii si ale deciziei de a schimba lucrurile in ansamblul lor, sustine coordonatorul de programe al Global Compact Network Romania. Totusi, intentii de schimbare exista. Inainte de Colectiv, aproximativ 20% din restaurantele locale respectau normele de autorizare, apreciaza proprietarul City Grill.

”Acum, asistam la o revolutie pe zona de reglementare ISU. Probabil, in circa doi ani, 80% din piata va fi reglementata ISU. Este necesara si reformarea – modernizarea normelor de implementat astfel incat sa fie protejati cetatenii, dar sa si poata fi implementate de catre operatori“ – Dragos Petrescu, presedintele Asociatiei Hora.

Cum se schimba piata?

Astfel, sub presiunea legii, antreprenorii incep sa respecte reglementarile de functionare si de autorizare. „Nu trebuie sa uitam insa ca, in curand, vom avea alegeri locale si parlamentare si s-ar putea ca aceste presiuni legale sa dispara la fel de repede cum au aparut. In lipsa lor, in mediul de afaceri nu vad, proactiv, acea atitudine «Coruptia ucide», care era in Piata (n.red. – in timpul manifestatiilor de strada din noiembrie 2015, in urma cazului Colectiv). In continuare, preocuparea din mediul de business este setata pe cum sa se adapteze la noul context si cum sa opuna rezistenta”, subliniaza Doru Mitrana.

Cu toate acestea, schimbarile care au loc pe plan international in domeniul sustenabilitatii ajung sa impacteze businessul local, deoarece antreprenorii locali se ghideaza dupa principiile CSR-ului pentru a indeplini cerintele multinationalelor cu care sunt parteneri de afaceri. „Multinationalele isi impun propriile practici, iar acestea sunt, la nivel de sustenabilitate, mult peste ceea ce se intampla in Romania. In acest context, din dorinta de a le ramane furnizori sau de a le deveni furnizori, companiile locale se adapteaza la practicile acestora. Astfel, prezenta multinationalelor la noi este una dintre principalele parghii de schimbare, in materie de sustenabilitate”, puncteaza Doru Mitrana.

Principiile de CSR sunt folosite curent in operatiunile companiilor din Statele Unite sau din tari precum Franta sau Marea Britanie, unde adaptarea si raportarea CSR sunt obligatorii de mai multi ani. De exemplu, in Marea Britanie, masurile de siguranta si de protectie a angajatilor si a clientilor nu mai sunt o notiune de responsabilitate sociala, ci o obligatie pe care compania o are din punct de vedere legal. „Fara respectarea tuturor indicatorilor privind siguranta, proprietarul nici nu isi pune problema sa deschida un business. In trecut, am organizat evenimente dupa asemenea standarde si am constatat ca evenimentul nici nu se putea organiza daca nu erau clare nu doar rutele de evacuare, planul de actiune in caz de incendiu sau de cutremur, ci si alocarea de sarcini exacte – cine cu ce se ocupa”, explica Doru Mitrana. Au fost evenimentele organizate prin respectarea acestor norme mai greu de pus la punct sau mai scumpe? Consultantul pune aici punctul pe „i”- ul care face diferenta de mentalitate dintre tarile unde responsabilitatea este treaba autoritatilor si cele in care responsabilitatea apartine fiecarui om, antreprenor sau companie: „Tocmai o astfel de gandire este poarta spre iad: in momentul in care un antreprenor se gandeste ca siguranta clientilor sai este o sursa de efort si de costuri suplimentare, deja a coborat prima treapta pe scara ce duce catre beciul intunecos al iresponsabilitatii afacerii sale, la capatul careia il asteapta dezastrul”.

Consecintele nerespectarii normelor de siguranta

Tragedii precum cea de la Colectiv au reprezentat punctul de start pentru schimbarea reglementarilor si in alte tari unde au avut loc. In fiecare caz de club care a luat foc sau a explodat in urma nerespectarii celor mai elementare prevederi de protectie si de respectare a legii, vinovatii au fost gasiti atat in randul autoritatilor, cat si in cel al proprietarilor.

Era deja iunie 2015 cand au fost date primele sentinte in cazul incediului din clubul Kiss, din orasul Santa Maria (Brazilia), de pe 27 ianuarie 2013, in urma caruia au decedat 242 de tineri. Tribunalul a condamnat, in 2015, doi pompieri pentru declaratii mincinoase in ceea ce priveste autorizarea clubului, iar procesul proprietarilor nici nu incepuse la acea data. In plus, la fel ca la Colectiv, un sistem de aspersoare ar fi redus mult din consecinte.

Tot la cativa ani distanta de la dezastru, un proprietar al unui club din Rusia a fost condamnat la noua ani si zece luni de inchisoare. Sentinta a fost data in aprilie 2013, in cazul incendiului din clubul „Lame Horse” (Perm, Rusia), care a avut loc pe 5 decembrie 2009 si in care si-au pierdut viata 154 de persoane. Proprietarul clubului Lame Horse a fost gasit vinovat de omor prin imprudenta. In acelasi proces, alti patru asociati ai acestuia au fost condamnati la inchisoare intre patru si sase ani. De asemenea, doi fosti oficiali din cadrul directiei locale de pompieri au fost condamnati la patru si, respectiv, la cinci ani de inchisoare, pentru neglijenta. La fel ca in cazul Colectiv, cauza incendiului au fost artificiile. In cazul incendiului din clubul The Station (West Warwick, Statele Unite ale Americii), din data de 20 februarie 2003, in care 100 de persoane si-au pierdut viata si 187 au fost ranite, proprietarii clubului au fost gasiti vinovati de o suta de capete de acuzare de omucidere involuntara. Pentru a li se reduce din pedeapsa, ei au platit despagubiri de 176 de milioane de dolari. In acest caz, si cel care a aranjat jocul de artificii a pledat vinovat pentru omucidere involuntara si a fost condamnat la patru ani de inchisoare, din care a executat doi, deoarece si-a exprimat regretul fata de cele intamplate.

Bilantul incendiului din clubul Colectiv se ridica la 64 de morti si la aproximativ 200 de raniti. Regretele indoliatilor nici nu au inceput sa se auda, deoarece procesul abia a demarat si nu a fost data nicio sentinta definitiva.


Acest articol face parte din primul numar al revistei The CSR Report. Comanda AICI.


Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Comanda online revista The CSR Report. Livrare GRATUITA! Dismiss