Noutati

Lumina pentru afacerile sociale

PERSPECTIVA ONG

Obligativitatea marilor companii de a-si face rapoarte de CSR din 2017 va ajuta ONG-urile sa identifice corect companiile care ar investi in anumite cauze sociale, conform cu strategia lor de sustenabilitate. In sens invers, companiilor le va fi mai usor sa navigheze intre cauzele pe care ar dori sa le sustina, odata ce isi vor clarifica nevoile sociale.


Articolul face parte din al II-lea numar al The CSR Report. Comanda AICI.


Gabriela Alexandrescu, presedintele executiv al Fundatiei Salvati Copiii, crede ca fiecare program derulat de ONG-uri este, in plan secundar, o campanie de constientizare a rolului sustenabilitatii: „Toate ONG-urile isi doresc acest echilibru pe termen lung intre economie, societate si mediu, care ar ajuta comunitatea sa aiba o viata sigura si sanatoasa. Prin urmare, organizatiile non-profit din Romania contribuie zilnic la sustenabilitatea din tara noastra. Cred ca si sectorul de business a invatat mult din colaborarea cu Salvati Copiii”.

“Pentru organizatiile neguvernamentale va fi mai facil sa identifice companiile potrivite cauzelor lor” – Gabriela Alexandrescu, presedintele executiv al Fundatiei Salvati Copiii.

Printre organizatiile non-profit a caror misiune este sa creasca direct nivelul de implicare in comunitate, Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundatiei Comunitare Bucuresti, da drept exemplu organizatia pe care o reprezinta: „Fundatiile comunitare, o retea de 16 organizatii din Romania, militeaza pentru implicarea in comunitatea locala a tuturor celor care o locuiesc, oameni sau companii. Facem asta explicand de ce este usor sa te implici, ajutand proiecte locale sa creasca si sa devina atractive, precum si asigurand transparenta impactului donatiilor, fie ele de 100.000 de euro sau de 30 de lei. In istoria fundatiilor comunitare din Romania, aceste activitati au dovedit cresterea gradului de implicare in comunitate, pentru companii de toate marimile, de peste tot din tara”.

ROLUL INTREPRINDERILOR SOCIALE

Alt tip de implicare a ONG-urilor in comunitate il prezinta Sonia Oprean, Enterprise Development Manager al NESsT Romania. La inceputul activitatii in Romania, NESsT a sprijinit initiativele care reprezentau ramuri generatoare de venit ale unor ONG-uri locale care isi doreau sa exploreze desfasurarea unei activitati economice ca o solutie de minimizare a dependentei de sursele de finantare externe (donatii sau granturi). In timp, aceste activitati s-au constituit in entitati legale distincte, conduse de echipe de management, dedicate intreprinderilor sociale. „Astazi lucram cu o varietate mai larga de modele de business, de la afaceri comunitare pana la intreprinderi sociale care sunt parte dintr-un sistem integrat de sprijin pentru persoanele provenite din grupuri vulnerabile”, explica Oprean.

In plus, NESsT ofera consultanta in cadrul unui program de educatie antreprenoriala cuprins intr-o competitie de idei de afaceri sociale. Organizatia livreaza o serie de trei workshop-uri, fiecare workshop aferent unei parti semnificative din planul de afaceri. „Dupa fiecare workshop, antreprenorii trebuie sa elaboreze partea respectiva din planul de afaceri care va fi ulterior supusa unui proces de evaluare si feedback din partea echipei NESsT si a unor experti externi. Rolul nostru este de a pregati antreprenorii sa conceapa si sa sustina un plan de afaceri viabil in fata unei comisii de investitii”, completeaza Oprean.

In conditiile acestei evolutii, in ultimii ani, atat intreprinderile sociale, cat si ONG-urile au inceput sa observe si sa aplice bune practici din business: elaborarea unor strategii cu orientare activa catre client, colectarea de feedback din partea clientilor si a partenerilor pentru imbunatatirea calitatii serviciilor sau produselor. „La NESsT, colectam date despre impactul si sustenabilitatea intreprinderilor sociale din portofoliu si am observat ca organizatiile care au reusit sa isi schimbe mindset-ul catre o orientare inspre piata au devenit sustenabile financiar si si- au crescut considerabil capacitatea de a crea impact social”, arata Oprean.

ONG-URI + COMPANII

Teia Ciulacu, presedintele Viitor Plus, a subliniat, razand trist, ca, in ciuda diversitatii si multitudinii de ONG-uri din Romania (aproximativ 28.000) putine fac ceea ce trebuie si sustenabil: „Daca ar avea activitate corecta toate, in ceea ce priveste modul cum se finanteaza si nu numai, probabil ca Romania ar arata altfel. Mai degraba, firmele multinationale, care au experienta la nivel de grup, aplica in mod corect conceptul de sustenabilitate, dar, ca pondere in cadrul general, sunt putine astfel de companii”.

“Odata ce raportarile CSR vor deveni publice, mai multe companii vor dori sa isi comunice un nivel mai crescut de implicare si este posibil ca, in urmatorii ani, sa vedem o crestere a implicarii in activitatea ONG-urilor” – Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundatiei Comunitare Bucuresti.

Enterprise Development Managerul de la NESsT Romania completeaza ca mai multe companii simt nevoia si isi doresc sa aiba un impact pozitiv in comunitatile in care opereaza, dincolo de vanzarea produselor in aceste comunitati, dorinta care se poate realiza impreuna cu ONG- urile: „Companiile isi doresc sa comunice si sa educe clienti in ceea ce priveste consumul responsabil. ONG-urile din Romania ar putea avea un impact crescut prin flexibilitate, intelegerea nevoilor acestor afaceri si oferirea de servicii pe masura acestor nevoi. In alte tari, companiile tind sa integreze in modelul de afacere colaborarea cu anumite ONG- uri, nu numai pe partea de CSR, ci si in lantul de productie si de aprovizionare, prin achizitionarea sistematica a produselor de la intreprinderi sociale”.

CE EFECTE VA AVEA DIRECTIVA 95

Peste 680 de companii din Romania vor publica informatii despre activitatea proprie privind aspectele de asigurare a drepturilor omului, accesul la educatie de calitate, protectie sociala, sanatate, protectia mediului, implicarea in actiuni de voluntariat, iar asta inseamna, pentru organizatiile neguvernamentale, ca va fi mai facil decat inainte sa identifice companiile potrivite cauzelor lor, spune Gabriela Alexandrescu: „Astfel, relatia cu businessurile va fi mai eficienta, in sensul ca ONG-urilor le va fi mai simplu sa afle la ce usi sa bata si ce companii vor raspunde solicitarilor, in functie de afinitatile si de interesele antreprenorilor in zona de responsabilitate corporativa”. Ea tine sa sublinieze si beneficiile, pe termen lung, ale companiilor care vor fi obligate sa publice rapoarte de sustenabilitate: o reputatie mai buna si un acces mai facil la capital.

Alina Kasprovschi precizeaza ca Directiva 95/2014 nu incurajeaza, explicit, implicarea in comunitate si ca va ramane la latitudinea companiilor daca isi intensifica implicarea in ONG-uri (doar unul dintre elementele raportarii) sau isi continua activitatea la fel ca inainte: „Pentru un anumit numar de companii, aceasta raportare va fi doar un formular obligatoriu de completat si nimic mai mult, ele concentrandu-se in continuare pe activitatea lor curenta. Pe de alta parte, odata ce aceste raportari vor deveni publice, mai multe companii vor dori sa isi comunice un nivel mai crescut de implicare si este posibil ca, in urmatorii ani, sa vedem o crestere a implicarii in activitatea ONG- urilor”.

Aceeasi opinie o sustine si Alexandrescu, care crede ca interesul companiilor de a se asocia cu ONG-urile va creste in urmatorii ani, datorita legislatiei care le va obliga sa sporeasca gradul de transparenta: „Pentru a nu-si pierde consumatorii, companiile vor dori sa fie mai implicate in comunitate, sa se promoveze ca jucatori care urmaresc nu doar obtinerea profitului, ci si dezvoltarea societatii sau reducerea impactului negativ asupra mediului. Mai mult, sfera neguvernamentala si cea de afaceri au nevoie una de cealalta, pentru ca interesele lor privind responsabilitatea sociala sunt comune. Pot spune ca, din experienta organizatiei Salvati Copiii, parteneriatul dintre cele doua entitati, business si ONG, duce la schimbari de impact si de durata in viata copiilor”.

“In conditiile in care directiva se refera doar la raportare si are un efect reputational cred ca gradul de implementare sau de schimbari generate de aceasta directiva va fi si mai mic, comparativ cu alte reglementari care au si un efect material” – Teia Ciulacu, presedintele Viitor Plus.

Teia Ciulacu crede ca noua Directiva ar putea ajuta ONG-urile, daca noua Directiva chiar va fi implementata de catre companii: „Cand vorbim de proiecte pentru comunitate este posibil sa vedem o crestere a colaborarilor dintre ONG-uri si companii, precum si a numarului de proiecte. De exemplu, ONG-urile ar putea ajuta companiile sa-si colecteze deseurile si sa-si reduca impactul negativ asupra businessului. Dar, depinde daca noua legislatie chiar va fi implementata. Avem facilitati fiscale in Romania care au un impact real asupra bugetului companiilor si care nu sunt folosite, precum legea sponsorizarii si legea unitatilor protejate. In conditiile in care Directiva se refera doar la raportare si are un efect reputational, cred ca gradul de implementare sau de schimbari generate de aceasta directiva va fi si mai mic, comparativ cu alte reglementari care au si un efect material. Problema este ca aceste colaborari dintre ONG-uri si firme sunt si departe de operatiunile principale pe care le au companiile si mai sunt aspectele pe care ONG-urile nu le pot acoperi, precum impactul asupra mediului si conditiile de munca oferite angajatilor. Cu toate acestea, vor fi clar niste schimbari, macar pentru ca «trebuie bifate»”.


Articolul face parte din al II-lea numar al The CSR Report. Comanda AICI.


Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Comanda online revista The CSR Report. Livrare GRATUITA! Dismiss