Noutati

Patru rapoarte la raport

patru-rapoarte-de-csr-la-raport

Peste 70 de rapoarte de sustenabilitate au fost elaborate si publicate in Romania in ultimii 12 ani. Numarul lor nu este mare, dar faptul ca Romania s-a asezat pe harta raportarii fara ca raportarea sa fie obligatorie da premise optimiste pentru modul cum va reactiona piata la punerea in aplicare a Directivei 95.


Articolul face parte din al II-lea numar al The CSR Report. Comanda AICI.


Tehnologia, industria financiara si cea de constructii au fost dintotdeauna in topul companiilor care au lansat rapoarte nonfinanciare, chiar si atunci cand piata din Romania nu o cerea. Sunt insa putine companii care au raportat constant si fara intreruperi: in unele cazuri, raportarea locala a fost ceruta de compania mama, altadata compania mama a decis sa adune datele din tarile unde grupul are filiale si sa faca un singur raport, iar in alte cazuri raportarea a fost intrerupta de probleme financiare sau chiar de probleme cu legea. Companiile locale care au raportat au urmat, in general, ghiduri de raportare existente la acel moment. Evolutia este mult mai clara in cazul companiilor care au raportat consecutiv si care au putut trece de la un standard la altul odata cu evolutia pietei.

Singura sursa din Romania care a documentat industria raportarii nonfinanciare este thecsrreport.ro. Pe pagina revistei afiliate The CSR Agency sunt adunate toate rapoartele publicate in Romania, laolalta cu date despre compania raportoare si despre standardul folosit de aceasta pentru realizarea raportului. De asemenea, directorul de raportori agrega si date despre numarul de rapoarte publicat de fiecare companie, in fiecare an, si updateaza constant informatiile.

Istoricul raportarii in Romania este un punct important de plecare: atunci cand incepe sa raporteze, o companie se uita in jurul ei, la industria si la domeniul in care opereaza, la piata si la concurentii sai, la rezultatele celor care au raportat si la modul cum raportarea i-a sustinut in atingerea obiectivelor de business. Tocmai de aceea, este important faptul ca in Romania companiile care au raportat au venit din domenii diferite, desi sunt multe domenii pentru care nu exista inca istoric de raportare. 2017 si obligativitatea raportarii ar putea sa schimbe dinamica, iar raportarea nonfinanciara va deveni o norma si in randul companiilor cu capital majoritar de stat sau cu activitati in domenii precum constructiile, retailul sau serviciile.

Sectiunea care urmeaza analizeaza patru rapoarte nonfinanciare, luand in calcul urmatoarele patru criterii:

  1. Ghidul de raportare folosit;
  2. Cele mai importante teme care au reiesit din analiza de materialitate;
  3. Cele mai importante progrese de la un raport la altul;
  4. Rezultate negative sau regresii.

Raiffeisen Bank, 2015 – “Impreuna pentru un viitor sustenabil!”

Raportul de responsabilitate corporativa publicat de Raiffeisen Bank pentru anul 2015 este structurat urmand cele trei arii ale sustenabilitatii, asa cum sunt definite in G4, GRI (Sustenability Reporting Guidlines, Global Reporting Initiative): Economie, Societate si Mediu. Aplicand criteriile G4, Raiffeisen Bank se defineste ca fiind „un Bancher responsabil, un Partener onest, dar si un Bun cetatean”. In definirea aspectelor care sunt esentiale pentru impactul pe care Raiffeisen il are in societate si in mediul de business, au fost intervievate toate categoriile de stakeholderi: angajati, ONG- uri, furnizori, administratii centrale si locale, organizatii profesionale si institutii de control si reglementare, clienti, presa de profil si lideri de opinie.

Raportul Raiffeisen 2015 este complex si prezinta modul cum banca promoveaza ideea de sustenabilitate in „afaceri, angajamente si recunoastere”. In raport este detaliat modul cum Raiffeisen este prezent si activ in societate, in grupurile de lucru si in asociatiile profesionale, atat pentru dezvoltarea afacerii, dar si pentru raspandirea practicilor sustenabile de business. In raport sunt date detalii si despre furnizorii bancii – 1.200 de furnizori locali si externi (achizitiile Raiffeisen sunt impartite in trei zone: IT, nonIT si chirii, acestea din urma reprezentand, in Bucuresti si Brasov, 85% din cheltuielile cu furnizorii), care intra de asemenea in contact cu practicile sustenabile de business ale bancii. Sustinerea antreprenoriatului sustenabil, prin linii de credit acordate antreprenorilor locali care indeplinesc criterii solide de sustenabilitate, este o alta dimensiune a implicarii Raiffeisen, banca finantand prin fonduri norvegiene sau europene proiecte de eficientizare energetica sau inovatie tehnologica. Angajatii sunt segmentul prin care Raiffeisen ajunge sa faca diferenta: mare parte din angajati sunt implicati in proiecte comunitare, iar banca a adoptat inca din 2013 o politica de voluntariat care incurajeaza si sustine angajatii sa voluntarieze in comunitatile din care fac parte atat individual, cat si prin voluntariat corporativ. Actiunile se pot desfasura si in timpul programului, cu permisiunea superiorului direct, dar si in ziua de care fiecare angajat beneficiaza anual pentru voluntariat.

Ghidul de raportare folosit: GRI G4, London Benchmarking Group

Cele mai importante teme care au reiesit din analiza de materialitate:

  • performanta financiara
  • impactul social si de mediu;
  • guvernanta corporativa si etica in afaceri;
  • management si leadership;
  • inovatie;
  • implicare stakeholderi;
  • produse si servicii;
  • angajati

Cele mai importante progrese de la un raport la altul:

  • Valoarea salariului mediu al angajatilor juniori ai Raiffeisen din Bucuresti fata de salariul mediu din economie a crescut intre 2013 si 2014 (de la 152% la 157%), iar a in 2015 a ajuns la 170%.
  • La sfarsitul anului 2015, Raiffeisen Bank a renuntat la angajarea in leasing si a preluat angajatii din acest sistem, cu media de varsta de 37 de ani, in echivalent norma intreaga. Cu acestia, Raiffeisen a incheiat 2015 cu 5.349 angajati in echivalent norma intreaga fata de 5.158 in 2014.
  • Contributia Raiffeisen in proiecte comu- nitare a fost de 7,8 milioane de lei (fata de 7.586.711 in 2014), reprezentand 1,4% din profitul brut, 1.463 lei contributia fiecarui angajat si colaborarea in peste 100 de proiecte.

Rezultate negative sau regresii:

  • In 2014, ANPC a primit 798 de recla- matii referitoare la Raiffeisen si a transmis companiei 69 de sanctiuni, 25 de avertismente si 44 de amenzi, in valoare de 334.000 lei. In 2015, numarul reclamatiilor a crescut la 1.025, iar Raiffeisen a primit 87 sanctiuni, 36 avertismente si 51 de amenzi in valoare de 206.311 lei.
  • Valoarea salariului mediu al angajatilor Raiffeisen fata de salariul mediu din eco- nomie a crescut intre 2013 si 2014 (de la 197% la 198%), dar a scazut in 2015 (191%).

Coca Cola Hellenic Bottling Company Romania, 2012-2014

Raportul publicat de Coca Cola Hellenic Bottling Company Romania pentru anii 2012-2014 respecta standardul de raportare GRI si este cel de-al doilea raport non-financiar al companiei. In raport sunt prezentate date despre organizarea corporatiei, importante pentru stakeholderii care doresc sa inteleaga modul de organizare a sistemului Coca-Cola din Romania (organizatia Coca-Cola HBC este principalul imbuteliator al grupului The Coca-Cola Company). Sunt prezentate date legate de istoric, portofoliu, fabrici, actionariat sau rezultatele financiare realizate pe parcursul perioadei de raportare. Rezultatele financiare sunt interesante pentru a intelege dimensiunea afacerii, a impactului acesteia in societatea si economia locala, precum si a taxelor platite statului.

In intervalul dintre cele doua rapoarte, Coca-Cola HBC a trecut prin imbunatatiri ale rezultatelor sale si, in plus, si-a asumat si angajamente globale, aderand la programul Global Compact.

In raportul publicat pentru perioada 2010-2012, compania si-a luat angajamentul sa imbunatateasca performantele de mediu de-a lungul lantului de valori, astfel ca, din 2014, a fost introdusa o noua tehnologie de imbuteliere pentru sticlele Dorna si Dorna Izvorul Alb de 0,5 litri – respectiv un PET reciclabil produs din plante in proportie de 30%.

In realizarea raportului, CCHBC Romania s-a concentrat pe patru teme mari, care sunt bazele activitatii sale: performanta de mediu, locul de munca, comunitatile locale si piata de desfacere. Echipa care a realizat raportul a creat si o harta a stakeholderilor, si a modului in care raspunde la nevoile si dorintele acestora.

Ghidul de raportare folosit: GRI G4

Cele mai importante teme care au reiesit din analiza de materialitate:

  • apa;
  • remuneratia egala pentru femei si barbati;
  • sanatatea si siguranta in munca;
  • cheltuielile generale ale companiei privind protectia mediului;
  • comunitatile locale, prezenta pe piata;
  • diversitatea;
  • libertatea asocierii si negocierea colectiva;
  • pregatirea profesionala si educatia;
  • performanta economica;
  • energia;
  • materialele, produsele si serviciile;
  • respectarea legilor si reglementarilor;
  • practicile de achizitii;
  • conformitatea cu normele privind mediul inconjurator;
  • evaluarea de mediu a furnizorilor;
  • transportul;
  • combaterea coruptiei;
  • comportamentul anticompetitiv;
  • angajarea;
  • etichetarea produselor si serviciilor.

Cele mai importante progrese de la un raport la altul:

  • A crescut cu 7% cantitatea de deseuri reciclate comparativ cu 2012.
  • A scazut la zero utilizarea de petrol comparativ cu 2012.
  • Emisiile de carbon (directe si indirecte) au scazut cu 25,6% in 2014 comparativ cu 2010.
  • Procentajul de femei din cadrul echipei de management a crescut de la 16% la 27%, iar procentul de 36% de femei in echipele de conducere de nivel mediu a fost mentinut.
  • 150 de furnizori au semnat „Principiile Directoare pentru Furnizori” (peste 80% din cifra totala).
  • Numarul de reclamatii la serviciul Infoline destinat Consumatorilor a scazut cu 30% in 2013 fata de 2012 si cu 75% in 2014 fata de 2013.

Rezultate negative sau regresii:

Numarul mediu de ore de instruire per angajat a scazut de la 33,15 in 2013 la 24,02 in 2014.

GSK Romania, 2014-2015

Raportul publicat de GSK Romania privind activitatea companiei in perioada 2014-2015 urmeaza ghidul international de raportare GRI (Global Reporting Initiative) versiunea G4 si este cel de-al patrulea raport local de CSR al companiei.

GSK Romania este o companie cu 292 de angajati, care serveste si impacteaza 20 de milioane de pacienti si de consumatori pe piata locala. Raportul este organizat in sase capitole: Abordarea noastra, Sanatate pentru toti, Comportamentul nostru, Oamenii nostri, Planeta noastra, Modul nostru de raportare.

Raportul detaliaza inca de la inceput modul cum GSK poate sa isi puna responsabil amprenta pe piata locala: prin accesul tot mai mare la medicamente si prin investitii in cercetare pentru dezvoltarea de medicamente inovatoare.

In 2014 si 2015, compania a trecut printr-un proces de reorganizare a activitatii, impunand un nou model de interactiune cu profesionistii din domeniul medical si un nou cadru de recompensare a echipei de vanzari.

La inceputul anului 2016, GSK Romania a realizat un studiu pentru a afla perspectiva partenerilor in privinta modului cum compania isi indeplineste angajamentele de responsabilitate sociala. Au fost intervievati medici (34%), clienti si parteneri (21%), angajati (19%), reprezentanti media (10%), ONG-uri (7%), distribuitori (7%), asociatii profesionale (2%). Rezultatele studiului, prezentate pe larg in raport, vorbesc despre prioritatile pe care GSK trebuie sa le aiba in facilitarea accesului la ingrijirea sanatatii, la sanatatea si bunastarea comunitatilor locale.

Raportul se distinge prin transparenta si echilibru, prezentand deschis stadiul de implementare a obiectivelor propuse in raportul anterior. Este motivata deschis inchiderea fabricii din Romania, sunt explicate parteneriatele si modul de lucru al companiei, precum si modul de implicare a GSK in campanii de imbunatatire a calitatii vietii, fie ca este vorba de pacienti cronici sau de educatie pentru viitorul copiilor.

Ghidul de raportare folosit: GRI G4

Cele mai importante teme care au reiesit din analiza de materialitate:

  • accesul la sistemul de sanatate;
  • infrastructura sistemului de sanatate;
  • sanatatea si bunastarea comunitatilor locale;
  • complianta;
  • conduita etica;
  • drepturile pacientilor;
  • politicile publice;
  • calitatea si siguranta medicamentelor;
  • dezvoltarea angajatilor;
  • siguranta ocupationala;
  • egalitatea de sanse;
  • energie;
  • emisii;
  • deseuri.

Cele mai importante progrese de la un raport la altul:

  • 19% reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera si 19% reducere a consumului de energie.
  • In 2015, 16% din vanzarile de produse farmaceutice/fara prescriptie medicala au provenit de la produse lansate pe piata in ultimii trei ani (angajament luat in intervalul 2011-2014).
  • Finalizarea programului pilot de colectare a inhalatoarelor uzate. Un program la nivel national va fi lansat in 2016 (angajament luat in intervalul 2011-2014).
  • 2,4 milioane de euro au fost investite in studii clinice in Romania in 2015, de patru ori mai mult decat in 2014.

Rezultate negative sau regresii:

  • 12% crestere a consumului de apa.
  • La indicele diversitate si sanse egale, GSK Romania a declarat ca nu exista date la categoria de varsta pentru echipa de management, iar la indicele privind trainingul si educarea, declaratia companiei a fost ca nu sunt disponibile date in functie de sex.
  • Cresterea diversitatii angajatilor prin angajarea de persoane cu dizabilitati (obiectiv din intervalul 2011-2014 care nu a fost atins).
  • Nu a fost atins obiectivul de reducere cu 5% a consumului de combustibil pentru autovehiculele reprezentantilor medicali.

HeidelbergCement Romania 2012-2013 – “Construim pe baze solide”

Al doilea raport de sustenabilitate publicat de HeidelbergCement Romania analizeaza evolutia indicilor de responsabilitate sociala pentru anii 2012-2013. Raportul, realizat dupa standardul GRI G3, detaliaza promisiunea companiei pentru dezvoltare sustenabila si pentru o relatie clara si deschisa cu stakeholderii.

Raportul prezinta detalii despre companie si despre istoricul sau pe piata din Romania, despre cele trei fabrici si despre structura organizatorica. De asemenea, raportul prezinta in infografii sugestive locul companiei din Romania in grupul HeidelbergCement si pozitionarea companiei la nivel global si european. Capitolul „Guvernare corporativa, etica si sustenabilitate” detaliaza modul cum este organizata compania pentru a raspunde tuturor cerintelor care deriva din strategia de sustenabilitate, precum si structura echipei care o implementeaza.

In raportul HeidelbergCement Romania este explicat faptul ca strategia locala de sustenabilitate o urmeaza pe cea a grupului mama. Este prezentat si codul de conduita, care descrie abordarea recomandata pentru toate ariile referitoare la coruptie, competitie, confidentialitate, conflicte de interese, relatii cu stakeholderii, plati formale si informale, mediu, sanatate si securitate in munca sau relatii cu angajatii. Este prezentata si structura comitetelor de sanatate si securitate in munca, atat pentru sediul central, cat si pentru cele trei fabrici.

Raportul publicat de HeidelbergCement Romania pentru anii 2012-2013 a fost realizat dupa standardul GRI G3.1. si nu cuprinde o matrice de materialitate. In schimb, compania a identificat o serie de riscuri si probleme in relatia cu stakeholderii, pe care a ales sa le prezinte alaturi de solutiile gasite pentru rezolvarea lor.

In incheierea raportului, declaratia echipei care s-a ocupat de dezvoltarea raportului precizeaza ca acesta nu a beneficiat de verificare externa si ca mecanismele de colectare a datelor pentru analiza si diseminare a datelor este inca in curs de dezvoltare. Per total, raportul este transparent si livreaza informatii consistente, semnificative pentru standardul de raportare ales.

Ghidul de raportare folosit: GRI G3.1

Cele mai importante teme care au reiesit din analiza de materialitate:

In ghidul de raportare GRI G3.1, matricea de materialitate nu era obligatorie.

Cele mai importante progrese de la un raport la altul:

  • Bugetul de investitii sociale a crescut de la 800.000 de lei in 2012 la 1.200.000 lei in 2013.
  • Valoarea afacerilor create de HeidelbergCement Romania pentru intreg lantul de furnizori locali a crescut de la 570 de milioane de lei in 2012 la 581 de milioane de lei in 2013.
  • Consumul de energie electrica a scazut de la 313.042 MWh in 2012 la 268.394 MWh in 2013.
  • Emisiile directe de gaze cu efect de sera au scazut de la 1.731.764 T in 2012 la 1.532.293 T in 2013.

Rezultate negative sau regresii:

  • Un accident de munca a avut loc in anul 2012 in fabrica de la Chiscadaga. In accident a fost implicat un angajat barbat, care a avut nevoie de 33 de zile lucratoare de concediu medical.
  • Consumul de apa a crescut de la 757.940 tone in 2012 la 823.760 tone in 2013.

Articolul face parte din al II-lea numar al The CSR Report. Comanda AICI.


Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Comanda online revista The CSR Report. Livrare GRATUITA! Dismiss