Noutati

Sustenabilitatea, la pachet cu experienta

PERSPECTIVA MULTINATIONALA

Filialele multinationalelor prezente pe piata locala au fost promotorii CSR-ului in Romania si tot ele pot inclina acum balanta businessului sustenabil, prin dezvoltarea trendului de raportare nonfinanciara, pentru care au atat experienta, cat si motivatie pe termen lung.

De Alina Botezatu


Articolul face parte din al II-lea numar al The CSR Report. Comanda AICI.


Mai bine de 10 de ani au trecut de la momentul cand primul raport de CSR aparea pe piata locala, gratie a unei decizii a Orange la nivel de grup, care cerea astfel de rapoarte filialelor din intreaga lume. Programul de Responsabilitate Corporativa al Orange, lansat in Romania in anul 2003, la un an de la intrarea pe piata locala, a functionat fara intrerupere si este constituit acum dintr-o strategie de CSR ai carei piloni sunt: implicarea in comunitate prin programe de educatie si voluntariat, incluziunea digitala, siguranta copiilor in mediul online si protectia mediului. „Proiectele noastre sunt strans legate de business-ul companiei, si anume de zona digitala. Prin toate proiectele noastre incercam sa folosim noile tehnologii, pentru a raspunde nevoilor societatii.

In acelasi timp, constant, derulam programe de educatie digitala pentru diferite categorii: de la copii, cum este programul SuperCoders, la seniori prin campania #parintilascoala”, detaliaza Alina Stan, CSR Programs Coordinator al Orange.

GSK a incercat sa dovedeasca, prin diverse actiuni, ca este un partener al comunitatilor locale, inca de la infiintarea in Romania, acum 27 de ani, si ca isi doreste sa-si indeplineasca obiectivul de a contribui la cresterea sperantei de viata a romanilor. Petru Gradinariu, Corporate Affairs and Communication Manager al GSK Romania, spune ca aceasta misiune este esentiala pentru tara noastra, care se afla in urma multor tari europene la majoritatea indicatorilor de sanatate, avand cea mai mica speranta de viata din Uniunea Europeana si una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate infantila. In aceste conditii, compania dezvolta programe de sanatate si de educatie in sanatate, concepute pe termen lung, privind mortalitatea infantila, sustinerea comunitatilor izolate, sprijin in dezvoltarea ingrijirii paliative si investitii in stoparea exodului medicilor. De altfel, pilonii strategiei de responsabilitate a GSK sunt investitiile in sistemul de sanatate si in beneficiul pacientilor, dezvoltarea angajatilor, comportamentul etic, contributia in cadrul comunitatilor si protectia mediului.

Daca la intrarea pe piata din Romania, in urma cu 15 ani, activitatile de CSR ale Carrefour erau centrate pe solidaritate si pe sprijinirea producatorilor locali, in timp, retailerul si-a format o strategie de CSR ale carei directii sunt solidaritatea, protectia mediului, lumea agricola si relatia cu partenerii.

Dacia aplica in Romania o politica integrata de CSR din 2009, la zece ani de la achizitionarea de catre Renault. Echipa de comunicare a Dacia Romania a subliniat ca producatorul auto urmeaza in tara noastra abordarea internationala pe care o are Grupul Renault pe toate pietele in care activeaza, prin sapte obiective, care se reflecta si in activitatile desfasurate: asigurarea aplicarii stricte a normelor de etica la toate nivelurile si practici corecte in afaceri, prin care se asigura si angajamentul de responsabilitate sociala al furnizorilor; crearea unor conditii de munca motivante, cu respectarea drepturilor fundamentale, care sa atraga si sa dezvolte angajati din toate tarile si toate meseriile, precum si care sa promoveze diversitatea si egalitatea de sanse; asigurarea capacitatii de insertie profesionala prin dezvoltarea abilitatilor de maine; reducerea generarii amprentei de mediu, prezenta de-a lungul intregului ciclu de viata al vehiculului, prin integrarea principiilor economiei circulare in procesele, produsele si serviciile companiei; contributia la obiectivele de sanatate publica – reducerea deceselor rutiere, pastrarea sanatatii angajatilor, utilizatorilor si rezidentilor; furnizarea de solutii de mobilitate inovatoare, accesibile unui numar cat mai mare de persoane; sprijinirea dezvoltarii economice si sociale responsabile, prin actiuni specifice comunitatilor locale in domeniul educatiei si accesului la mobilitate.

Mircea Ilie, Sustainability Leader al IKEA Romania (prezenta in tara noastra din 2007), a spus ca sustenabilitatea este o parte importanta din strategia de dezvoltare a companiei, prin sustinerea de proiecte care creeaza schimbari profunde si de durata pentru mediu si oameni, precum si care se integreaza scopului de a crea o viata de zi cu zi mai buna cat mai multor persoane. „In IKEA Group, CSR-ul este doar o componenta a strategiei de sustenabilitate. Lucram cu strategia de sustenabilitate People & Planet Positive, prin care dorim sa construim o companie 100% sustenabila, sa stimulam inovatia, sa investim si sa generam noi oportunitati de afaceri”, a adaugat Ilie. Obiectivele acestei strategii sunt stabilite pentru intervalul 2012 – 2020, pe trei arii: inspirarea si oferirea posibilitatii de a duce o viata mai sustenabila acasa pentru milioane de consumatori; independenta energetica si fata de resursele naturale; contributia la crearea unei vieti mai bune pentru oameni si comunitatile in care isi desfasoara activitatea.

RAPORTAREA: INCEPUTURI, AVANTAJE, BUCURII

Dupa raportul care a facut istorie in 2004, Orange a mai publicat trei rapoarte, dar, din 2007, compania a trimis datele catre grup, care le-a inclus in raportul global consolidat. Operatorul telecom a revenit la practica de a realiza rapoarte pe Romania anul trecut, cand l-a publicat pe cel pentru 2014. Dupa 2009, companii precum Raiffeisen, GSK, HeidelbergCement sau Coca Cola HBC au inceput sa raporteze, continuand practica pana in prezent si folosind standardul international de raportare GRI. Raportarea are loc pentru ca este ceruta de compania mama, pentru ca strategia de sustenabilitate sustine businessul si pentru ca piata o cere, chiar daca nu este obligatorie.

„In viziunea multor investitori, raportarea datelor non-financiare conduce catre o transparentizare a businessului, ceea ce in ziua de azi cu siguranta este un pas catre succes. In viziunea noastra, principiul de baza in raportarea non- financiara este cel al materialitatii. Acesta le permite companiilor sa-si prezinte intr-un mod corect, propriu si inovator viziunea si abordarea si sa-si defineasca aspectele relevante, atat pentru companie, cat si pentru partile interesate. Totodata, extrem de important este si principiul comparabilitatii, ce permite companiilor sa monitorizeze, de la an la an, performantele pe care si le-au propus, cat si sa le evalueze, prin raportare, la ceilalti jucatori din piata si la performanta medie a sectorului de activitate din care fac parte”, a subliniat Andreea Giovani, manager al departamentului Servicii de Raportare non-financiara al PwC Romania.

Alina Stan a completat spunand ca prezentarea de informatii nefinanciare asigura o viziune mai clara asupra performantelor unei companii din punctul de vedere al sustenabilitatii. Echipa de comunicare a Dacia a adaugat ca raportarea non-financiara are beneficii, pentru ca fiecare raport identifica zone de vulnerabilitate ale companiilor, pe care le pot remedia si astfel le ajuta sa adopte sustenabilitatea. Si Costinela Dragan arata ca principalul castig al sustenabilitatii il reprezinta crearea unei piete competitive, accesul la resurse si relatii intre stakeholderi bazate pe incredere, iar Petru Gradinariu considera ca, pentru o companie care pretuieste comunitatea, raportarea este esentiala.

“Speram ca eforturile noastre in raportare sa fie un model pentru alte companii. De aceea, cu atat mai mult ne bucura perspectivele implementarii Directivei 95, pentru ca va ajuta la cresterea implicarii si a altor companii in comunitate si la atentia acordata actiunilor responsabile” – Petru Gradinariu, GSK.

NOILE OBLIGATII

Experienta multinationalelor in raportare va fi valorificata, incepand de anul viitor, cand toate companiile cu peste 500 de angajati vor fi obligate sa ataseze raportului financiar o declaratie nefinanciara prin care sa dea detalii despre cum isi desfasoara businessul si ce impact au asupra mediului, al clientilor si al angajatilor. Costinela Dragan a subliniat ca, avand caracter obligatoriu si, probabil, punitiv, Directiva va impulsiona in timp firmele sa regandeasca modelul de business in linie cu principiile dezvoltarii durabile, sa incorporeze obiective internationale (SDG, Paris Agreement) pana la insusirea completa a ceea ce inseamna business sustenabil. Petru Gradinariu crede ca succesul Directivei 95 va depinde si de perceptia care se va crea odata ce va fi transpusa in legislatia nationala: „Chiar si intrarea in vigoare la nivel european va avea un efect pozitiv in stimularea eforturilor de raportare intr-un mod transparent, iar consolidarea acesteia prin transpunerea ei clara la nivel local va aduce un plus de valoare”. Stan a adaugat ca, in contextul in care sustenabilitatea devine un obiectiv pe termen lung al unui business, se impune nevoia unor indicatori de evaluare a acestor programe, astfel incat sa poata fi cuantificat impactul pe care il au programele in societate si importanta lor in randul stakeholderilor.

Dupa implementarea la nivel local a Directivei 95 din 2014, IKEA, Dacia, GSK si Orange isi vor mentine angajamentele de raportare la fel ca pana acum. „Speram ca eforturile noastre in raportare sa fie un model pentru alte companii. De aceea, cu atat mai mult ne bucura perspectivele implementarii Directivei 95, pentru ca va ajuta la cresterea implicarii si a altor companii in comunitate si la atentia acordata actiunilor responsabile”, completeaza Petru Gradinariu. Carrefour ia in calcul ca, incepand de anul viitor, sa raporteze altfel decat pana acum, in functie de modul cum va fi transpusa directiva in legislatia romaneasca. La fel, pentru KMG International, Directiva 95/2014 si comunicarile anterioare ale Comisiei Europene au schimbat strategia la nivel de grup, centrata pe viziunea de business, pe planurile de dezvoltare si pe nevoile stakeholderilor.

“Pornind cu un audit intern pe temele si pilonii sustenabilitatii, am reformulat multe dintre documentele interne de guvernanta corporativa, le-am extins aplicabilitatea catre furnizori, subcontractori, am definit o echipa de lucru cu responsabilitati in aceasta sfera si am aprobat un plan de dezvoltare durabila pentru urmatorii cinci ani, cu indicatori de performanta clari”, a declarat

BENEFICIILE DIRECTIVEI

Raportarea contribuie la transparentizarea activitatilor si a investitiilor firmelor, ceea ce le imbunatateste reputatia in fata tuturor celor interesati, au mentionat reprezentantii companiilor. „Unul din scopurile directivei este cresterea implicarii firmelor in actiuni de CSR. Una dintre asteptari este aceea de a oferi companiilor posibilitatea unei raportari flexibile, pe axele strategice ale companiei si pe baza unor indicatori relevanti, atat pentru audienta, cat si pentru companie”, a precizat Andreea Mihai, directorul de Marketing & Comunicare, PR & Solidaritate, Dinamica Comerciala & Pricing al Carrefour Romania. Petru Gradinariu se asteapta ca Directiva 95 din 2014 sa creasca nivelul la care sunt elaborate politicile de CSR, inclusiv transformarea actiunilor punctuale in programe, astfel incat acestea sa reuseasca sa vina cu adevarat in beneficiul comunitatilor, pe termen lung:

„Obligativitatea de a-ti masura implicarea in comunitate prin raportare va conduce la o rigoare in gandirea si implementarea programului de CSR. Va forta toate companiile sa se intrebe: cati oameni am ajutat cu adevarat si cum?”.

Andreea Mihai mai crede si ca este important ca transpunerea directivei sa se realizeze in timp util. Reprezentantii Dacia se asteapta ca transpunerea in lege a Directivei sa fie cat mai clara, deoarece directivele europene ofera un cadru minimal de legiferare, lasand la latitudinea statului membru decizia: „De asemenea, ar fi important sa se decida standardele si grilele recunoscute la nivel international dupa care companiile din Romania vor raporta si sa se evite de catre legiuitor situatia in care legea sa fie aplicata doar formal de catre unele companii”.

Mircea Ilie, Alina Stan si Petru Gradinariu mizeaza pe o crestere a responsabilitatii firmelor, odata cu implementarea noii directive. Alina Stan a adaugat ca astfel noua directiva va contribui la eliminarea dificultatilor pe care le intampina investitorii si stakeholderii in a intelege si a compara pozitia si performanta firmelor. De altfel, Gradinariu mai enumera la avantajele noii Directive faptul ca fiecare raport poate indica anumite arii de vulnerabilitate ale companiilor,pe care ulterior le pot imbunatati: „Incet-incet, exercitiul raportarii va conduce la consolidarea politicii de CSR a companiilor, ajutandu-le astfel sa integreze sustenabilitatea chiar in natura businessului acestora printr-o mai buna analiza a impactului direct si indirect al operatiunilor acestora”.

Mircea Ilie isi mai doreste si sa fie stimulata dezvoltarea unui mediu de afaceri implicat organic in comunitatea in care activeaza, aceasta fiind de fapt esenta stabilirii unei bune strategii de sustenabilitate.

FURNIZORII: EXEMPLU DE TRANSFER DE BUNE PRACTICI

Andreea Mihai a precizat ca, desi Carrefour isi doreste ca furnizorii sai sa dezvolte politici de CSR care sa completeze o activitate comerciala etica, cu respect pentru oameni si mediul inconjurator, acest lucru se poate face doar benevol, de catre fiecare companie in parte. „O buna parte a furnizorilor nostri au deja in ADN-ul lor politici de sustenabilitate, fie ca este vorba despre furnizori foarte mari, ce apartin unor grupuri internationale, sau de furnizori romani. Cu totii au inteles ca aceste demersuri sunt mai mult decat actiuni de promovare, ele avand un impact real in business. In scopul incurajarii actiunilor pentru protectia mediului, anul trecut am lansat o competitie intre furnizorii nostri pentru identificarea celor mai bune initiative pe subiecte precum: reducerea emisiilor de CO2 sau reducerea risipei alimentare”, povesteste Andreea Mihai.

GSK isi doreste sa inspire responsabilitate in randul partenerilor sai, iar conduita etica a angajatilor si a partenerilor lor este o prioritate. „Solicitam partenerilor nostri sa adere la codurile noastre stricte de conduita, care sustin valorile companiei: transparenta, respect pentru oameni, integritate si orientarea catre pacienti”, explica Petru Gradinariu. Totodata, GSK sustine ca a implementat o serie de programe atent monitorizate pentru a se asigura ca aceste valori sunt respectate si a luat un angajament, pe termen lung, de a adera la cele mai inalte standarde de comportamentul etic. In plus, compania are un program de management al riscurilor ce se adreseaza atat activitatii GSK, cat si colaboratorilor si partenerilor, si care presupune un mecanism de identificare si management al riscurilor bine definit. De asemenea, ei sprijina pe deplin Codul elaborat de Federatia Internationala a Industriilor si Asociatiilor Farmaceutice (EFPIA) privind publicarea transferurilor de valoare de la companii farmaceutice catre profesionisti si organizatii in domeniul medical. „Acest act va contribui la crearea unei mai bune intelegeri a modului cum industria farmaceutica incheie parteneriate si colaboreaza cu profesionistii si organizatiile din domeniul sanatatii si, astfel, la sporirea gradului de incredere in industrie. De altfel, pentru a contribui la cresterea transparentei activitatii noastre, inca din 2014 am luat decizia de a opri platile catre profesionistii din domeniul sanatatii pentru a vorbi despre produsele noastre sau ariile terapeutice in care activam, precum si suportul financiar pentru participarea la conferinte si congrese medicale”, a mai precizat Petru Gradinariu.

La nivel global, IKEA Group are o serie de conditii (de mediu,sociale si de munca) pentru lucrul cu furnizorii cuprinse in standardul IWAY – IKEA WAY. „Acest standard este o componenta esentiala a relatiilor de afaceri cu partenerii nostri si alegem doar companii care indeplinesc aceste conditii care impun si aspecte legate de conditiile de munca, etica in afaceri, impactul asupra mediului si relatia cu comunitatea”, a detaliat Mircea Ilie. In procesul de selectie a unui furnizor, Orange ia in calcul si politicile de CSR ale acestora: „Totodata, compania are o atitudine transparenta in ceea ce priveste propriul program de CSR, fiind deschisa la dialog si oferind suport constant tuturor partenerilor interesati de acest domeniu”, a mentionat Alina Stan.

Dacia are coduri de etica, politici si proceduri clare pe care furnizorii le cunosc si care pot fi considerate masuri de impulsionare a acestora de a adopta principiile de CSR. „Selectarea furnizorilor reprezinta un punct critic al ideii de responsabilitate sociala, data fiind ponderea lor majora in activitatea noastra, exista standarde de conduita si incercam sa evaluam impactul real al unei politici de etica. Incercam sa impunem documente similare si pentru furnizorii si partenerii de afaceri, vizand astfel intregul lant economic”, a explicat Stan.


Articolul face parte din al II-lea numar al The CSR Report. Comanda AICI.


Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Comanda online revista The CSR Report. Livrare GRATUITA! Dismiss