Noutati

Comunitatile fac parte din politicile de business

Nu poti sa faci nimic fara sa tii cont de comunitatea in care tu ca actor social, companie, faci parte. Este nevoie de o integrare deplina a ta in randul comunitatilor, identificarea problemelor si nevoilor lor si crearea unor programe care sa aduca beneficii tuturor. Despre cum s-a schimbat problematica comuniatilor in viziunea mediului privat ne spune Sergiu Sebesi, presedintele Asociatiei CSR Nest.

In primul rand, cum apreciati politicile publice legate de problematice comunitatilor locale in acest moment?

Zona politicilor publice este una destul de vasta, vizand o gama variata de domenii, de la sanantate, educatie si pana la participarea romanilor la vot. Toate domeniile converg insa catre un numitor comun, cel al comunitatilor locale. Gradul de dezvoltare si amploarea politicilor publice in Romania difera mult de la o regiune la alta. In principiu, acestea variaza in functie de gradul si intensitatea cu care s-au implicat ONG-urile in activitati de lobby si advocacy menite sa stimuleze autoritatile locale sa dezvolte politici publice in folosul comunitatilor locale. Este binecunoscuta inertia autoritatilor publice atunci cand vine vorba despre rezolvarea unor probleme comunitare, insa acest lucru nu poate fi decat un imbold pentru ONG-uri, in special pentru cele de lobby si advocacy sa lupte si mai mult pentru comunitatile din care fac parte si sa isi indeplineasca cu si mai mare dorinta rolul de watch dog al autoritatilor locale.

Care sunt problemele intalnite in practica in ceea ce priveste problematica comunitatilor locale si tot ceea ce inseamna acest aspect?

Principala si cea mai mare problema a comunitatilor locale este aceea a nesatisfacerii unor nevoi reale, concrete cu care acestea se confrunta. Lipsa de actiune a autoritatilor locale fata de aceste nevoi, la care se adauga si lipsa acuta de fonduri a ONG-urilor care activeaza pe plan local, fac ca problemele cu care se confrunta comunitatile locale sa se adanceasca tot mai mult astfel incat, pentru a fi rezolvate, este nevoie de sume foarte mari ce trebuie investite. O alta problema este aceea a inexistentei unui dialog intre autoritatile publice locale si societatea civila privind gasirea unor solutii pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta comunitatea din care fac parte. Sunt foarte putine initiativele de consultari publice privind identificarea nevoilor reale cu care se confrunta o comunitate locala, astfel incat raspunsul la aceste nevoi sa fie implementarea de proiecte eficiente si utile. Nu in ultimul rand, in contextul exploziei de proiecte finantare prin fonduri europene de genul POSDRU si implementate de foarte multe ONG-uri dar si de companii s-a creat o falsa impresie ca aceste proiecte raspund unor nevoi reale si au rezultate palpabile. Multe din astfel de proiecte sunt facute “teoretic”, atingand obiectivele doar pe hartie si neavand niciun impact real si palpabil in comunitatea in care este implementat. Mai mult, in randul ONG-urilor nu exista cultura networking-ului, multe gandind ca daca se aliaza intr-un demers comun vor avea de pierdut pentru ca isi pierd obiectul activitatii (cred ca alte ONG-uri le vor fura din beneficiari sau oportunitati de a le satisfice acestora nevoile specifice).

Sergiu SebesiCum vedeti comunitatile locale ca parte integranta a politicilor de business in cazul mediului privat?

In contextul in care responsabilitatea sociala corporativa (CSR) reprezinta “un must” dar totodata si o necesitate pentru tot mai multe companii, indiferent de marimea acestora ori de domeniul lor de activitate, integrarea comunitatilor in politicile de business ale mediului privat este un pas firesc. Tot mai multe companii mari romanesti sau multinationale se apleaca din ce in ce mai mult asupra comunitatilor in care isi desfasoara activitatea si din care fac parte, investind in proiecte relevante pentru acestea. Adica in proiecte care raspund unor nevoi reale identificate in prealabil. Integrarea comunitatilor locale in politicile de business se concretizeaza in dezvoltarea si implementarea de proiecte sau programe de CSR pe termen lung in aceste comunitati.

Ce ar trebui sa se imbunatateasca in acest domeniu, al problematicii comunitatilor locale, in cazul companiilor?

Cred ca o mai buna aplecare catre nevoile reale ale comunitatilor din care fac parte. Unele companii sunt tentate de multe ori sa investeasca in proiecte punctuale, fara continuitate pe un orizont lung de timp dar in acelasi timp se asteapta la un impact mult superior amplorii initiativei lor de implicare comunitara. Sunt pe piata din Romania companii care au investit constant, pe termen mediu si lung in proiecte de CSR cu specific de dezvoltare / implicare comunitara si ale caror rezultate chiar sunt vizibile in comunitatile in care acestea au fost implementate.

De asemenea, ar fi utila folosirea pe scara mai larga a metodei consultarilor cu toti stakeholderii locali, cu scopul de a identifica un numar cat mai mare de nevoi reale cu care se confrunta comunitatea respectiva dar si de a-i transforma din spectatori pasivi in actori activi ai comunitatii din care fac parte. Nu in ultimul rand, ar trebui sa existe un echilibru echitabil intre ceea ce inseamna castigul de imagine si investitia in comunitate.

Cum vedeti relatia dintre mediul privat si sectorul public in acest domeniu?

Sectorul public are datoria, prin insasi existenta si esenta sa, sa rezolve problemele de ordin social si economic ale membrilor din comunitatile locale. Cum insa, autoritatile locale si-au dovedit de-a lungul timpului incapacitatea de a face fata tuturor acestor nevoie, acest gol a ramas sa fie umplut de contributia companiilor la dezvoltarea comunitatilor locale in care isi desfasoara activitatea. Ca atare, relatia dintre cele doua categorii de stakeholderi – companii si autoritati locale ar trebui, cel putin in principiu, sa fie una de colaborare. De regula se si intampla acest lucru, pe principiul “Ma anunti ce faci in comunitatea pe care o conduc, te las in pace sa iti faci proiectul”. Practica a demonstrat ca in general autoritatile locale sunt deschise si nu pun piedici in dezvoltarea de catre companii a unor proiecte de implicare comunitara in comunitatile locale. Desigur ca exista loc si de mai bine, in sensul in care autoritatile locale sa fie mai in tema si mai deschise spre consultari atunci cand vine vorba despre identificarea unor nevoi reale ce trebuie acoperite de sectorul privat prin proiecte de CSR.

Cum se pot implica mai mult companiile in cazul problematicii comunitatilor locale? Ce le-ati sfatui sa faca?

Implicarea ar trebui sa fie de genul programelor pe termen mediu si lung, pentru un impact semnificativ, durabil si real. Ar trebui sa se depaseasca sfera interventiei punctuale, numai cu anumite ocazii, si sa se treaca la nivelul urmator, respectiv cel de implicare pe termen lung. Desigur, cred ca ar fi nevoie de o identificare clara a nevoilor locale pentru ca proiectele chiar sa raspunda unor nevoi si sa aiba rezultate palpabile pentru comunitatile locale. Nu in ultimul rand, cred ca ar trebui spart mitul potrivit caruia cu bani foarte multi poti face interventii comunitare bune. Poti da de exemplu 10.000 de euro unui ONG dintr-o comunitate locala, si sa faca un proiect care ca impact sa valoreze 100.000 de euro. Important este cum gandesti acea interventie si cum o monitorizezi in implementare. Desigur, nu poti face minuni cu un grant de 1000 RON. Exista totusi o limita minima, insa exista inca acea preconceptie potrivit careia doar daca investesti foarte multi bani, poti avea rezultate positive. Nu intotdeauna big si better….

La ce indicatorii trebuie sa se uite companiile cand investesc in comunitatile din care fac parte?

Inainte de a investi in comunitatile locale, exista o serie de elemente la care o companie trebuie sa se uite, in afara faptului ca interventia se face in comunitatea/comunitatile in care compania opereaza. Principalul scop al acestei introspectii este maximizarea impactului interventiei comunitare.

Interventia se face in functie de directiile strategice de implicare sociala ale companiei respective, fara a exista derapaje de la aceasta strategie.

Interventia se face in functie de grupul tinta care se doreste a fi vizat prin proiectele/programele respective. Exista companii care de exemplu nu pot interveni in problematica minorilor si atunci exclud acest grup tinta.

Interventia se face in functie de domeniul de activitate ale companiei respective (ex. Mediu pentru marii poluatori, consum responsabil pentru producatorii de alcool, sanatate si tot ce tine de aceasta sfera pentru companiile farma (productie, distributie, import, etc).

Interventia se face in functie de nevoile reale stabilite, in mod ideal prin identificarea in prealabil a acestora;

Interventia se urmareste a fi un pe termen mediu cel putin pentru a putea rezolva cat mai mult din problema/problemele respective identificate;

Interventia trebuie sa se faca prin investitii in comunitate care au un impact cat mai mare in comunitatea respectiva.

Interventia ar trebui sa vizeze un numar sufficient de membri ai comunitatii respective, astfel incat sa poata fi catalogata drept “interventie comunitara”. Interventia in grupuri mici de beneficiari nu este reprezentativa la nivel de comunitate si se identifica mai degraba cu nevoile unui anumit ONG decat cu cele ale intregii comunitati

Interventia trebuie sa fie insotita de promovare, insa trebuie pastrat echilibrul intre investitia in promovarea proiectului si investitia in implementarea proiectului. Ideal este ca investitia in promovare sa fie o fractie mica din toata investitia proiectului, pentru ca impactul in comunitate este cel palpabil rezultat din implementarea proiectului.


Sergiu SebesiSectorul public are datoria, prin insasi existenta si esenta sa, sa rezolve problemele de ordin social si economic ale membrilor din comunitatile locale. Cum insa, autoritatile locale si-au dovedit de-a lungul timpului incapacitatea de a face fata tuturor acestor nevoie, acest gol a ramas sa fie umplut de contributia companiilor la dezvoltarea comunitatilor locale in care isi desfasoara activitatea. Ca atare, relatia dintre cele doua categorii de stakeholderi – companii si autoritati locale ar trebui, cel putin in principiu, sa fie una de colaborare.


 

Cand vorbim despre comunitati, cat de mult ajuta imbunatatirea performantelor unei companii raportarea non-financiara?

Transparenta companiilor este esentiala in ochii comunitatilor locale. Pe langa faptul ca arata clar cat de mult s-a implicat compania respectiva intr-o comunitate, sugereaza si un anumit nivel de seriozitate si de angajament luat pe termen lung fata de comunitatea respective. Prin raportare non-financiara, chiar daca se anunta rezultatele implicarii in anul/anii precedenti, indirect este si o declaratie de viitor privind angajamentul general de implicare in comunitatea respectiva. De asemenea, este un semn de egalitate intre compania respectiva si comunitatea in care aceasta isi desfasoara activitatea, in sensul in care toti stakeholderii sunt tratati cu o importanta egala in procesul de identificare a nevoilor in particular si in procesul de luare a deciziilor comunitare, in general.

Care vedeti ca sunt dezvoltarile din domeniul comunitatilor locale in urmatorii ani? La ce schimbari majore trebuie sa ne asteptam?

Comunitatile locale vor continua sa aiba nevoi neacoperite si in urmatorii ani, in conditiile in care nu se intrevad schimbari majore in capacitatea financiara si institutionala a autoritatilor locale de a interveni in rezolvarea acestora. De asemenea, companiile vor continua sa investeasca in comunitatile in care opereaza, de vreme ce beneficiul de imagine este mare si directiile strategice stabilite de la sediile centrale impun cumva acest lucru. Ca si schimbari, cred ca ONG-urile locale, in special cele de lobby si advocacy vor deveni tot mai vocale si vor incerca sa isi indeplineasca mai bine rolul de watch dog al autoritatilor locale. Asta se va traduce intr-un grad mai mare de acoperire a nevoilor comunitatii, de vreme ce societatea civila este in sprijinul comunitatii locale. De asemenea, cred ca va exista o cernere si mai mare a ONG-urilor care chiar fac proiecte bune in comunitate si cele care se ocupa doar de un grup restrains de beneficiari. ONG-urile din prima categorie vor fi cele care vor implementa proiecte de impact in comunitati si vor ridica si stacheta in ceea ce priveste obtinerea de granturi din partea companiilor. Nu in ultimul rand, cred ca autoritatile locale se vor deschide mai mult in a face parteneriate cu ONG-urile pentru implementarea diferitelor proiecte in comunitate. De asemenea, companiile vor fi mult mai atente la impactul pe care implicarea lor o va avea in comunitatile in care intervin.

About Alexandru Ardelean (149 Articles)
Alexandru Ardelean este, de la 1 martie 2015, Redactor Sef al The CSR Report si Managing Director al diviziei de publishing a The CSR Agency - agentie de consultanta in management specializata in CSR (Responsabilitate Sociala Corporativa). Inainte de a se alatura echipei The CSR Report, Alexandru a fost senior editor la Biz pentru 8 ani. Lucreaza in presa de peste 12 ani si este pasionat de aceasta meserie.

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Comanda online revista The CSR Report. Livrare GRATUITA! Refuză