Noutati

Joaca de-a spatiul

Am vrut sa vad cum se vede spatiul urban la momentul acesta si ce solutii avem si am stat de vorba cu Bogdan Iancu, Lector universitar, Departamentul de Sociologie, Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA.

Nu stiu voi cum sunteti, dar mie spatiul urban actual nu imi place foarte tare. Bucurestiul ar putea fi un oras frumos, daca nu ar fi atat de macelarit in fiecare an cu tot felul de proiecte complet aiurea. Plus ca masinile sufoca trotuarele, care de multe ori acestea sunt lasate in paragina, doar schimbam bordura, pietonul este complet neglijat in orice strategie, iar dezvoltarea nu tine cont de estetica si de o structura unitara, ci mai degraba de interese private si meschine.

Exista insa mai multe initiative care urmaresc sa creeze ideea de spatiu public bine definit si care sa explice si ce inseamna spatiul public si cum putem sa il imbunatatim.

Urbaniada_afisUna din aceste initiative este competitia Urbaniada, lansata de catre ING Bank si The Institute, care premiaza solutii concrete pentru imbunatatirea vietii in spatiul urban. Astazi este ziua de inchidere a perioadei in care cei interesati au putu depune aplicatiile. Proiectele cautate trebuie sa aiba impact asupra unor comunitati mai mari, specifice marilor orase, cu o populatie minima de 100.000 de locuitori.

ING Bank va oferi finantare in valoare totala de 250.000 de euro pentru a pune in aplicare proiectele declarate castigatoare. Valoarea unui premiu variaza intre 15.000 si 100.000 de euro.

“Dorim sa contribuim la o viata mai buna in oras. Acesta este unul dintre obiectivele noastre, parte din strategia de responsabilitate sociala a ING. Prin Urbaniada, oferim un prilej de parteneriat intre toti cei preocupati de calitatea vietii in oras – arhitecti, urbanisti, organizatii neguvernamentale si non-profit cu scopul de a gasi solutii concrete si de a le pune in practica”, a spus Iosefina Frolu, ‎Director Corporate Communication ING Bank Romania.

Juriul este format din noua specialisti in arhitectura, urbanism, sociologie si antropologie – Adrian Soare (Arhitect-Partener – SYAA), Andrei Serbescu (Arhitect-Partener ADN BA), Attila Kim (Arhitect), Bogdan Iancu (Lector universitar Departamentul de Sociologie, Facultatea de Stiinte Politice – SNSPA), Mircea Toma (Presedinte ActiveWatch), Oana Preda (Director Executiv CeRe), Rudolf Grӓf (Arhitect-Partener Vitamin Architects), Teodor Frolu (arhitect, antreprenor si co-initiator Rowmania) si Vera Marin (Arhitect urbanist, presedinte al Asociatiei pentru Tranzitie Urbana din Romania).

Jurizarea se va face intr-o prima etapa online. In urma acesteia, primele opt proiecte cu cele mai mari note vor intra in a doua etapa de concurs,in care candidatii isi vor prezenta individual proiectele in fata juriului si a board-ului de CSR ING, alcatuit din angajati ai bancii. Finalistii vor fi anuntati pe 20 ianuarie 2016, iar lista proiectelor castigatoare va fi facuta publica pana pe 1 martie 2016. Proiectele castigatoare vor fi implementate pana la 1 noiembrie 2016.


Pentru a afla cum vad membrii juriului competitia Urbaniada si ce cred ei despre spatiul urban, am stat de vorba cu Bogdan Iancu, Lector universitar Departamentul de Sociologie, Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA.

Bogdan Iancu

Bogdan Iancu

Sunteti membru al juriului competitiei Urbaniada. Haideti sa vedem mai intai ce reprezinta Urbaniada din punctul dumneavoastra de vedere?

Urbaniada mi se pare o oportunitate, din pacate rara, oferita celor care isi mai fac sperante ca spatiul urban poate fi scos din inertia interventiilor imaginate de primari care iubesc traficul, rusticul si bordurile duble si care considera ca orice consultare publica cu privire la interventiile locale este un moft. Sper ca acest gen de demers sa prolifereze si sa contrasteze cu dinamicile descrise mai sus.

Cum vedeti la momentul acesta spatiul urban din Romania?

Spatiul urban autohton privilegiaza, la ora asta, de un tip de economie a peisajului cu proiecte faraonice si exces de mobilier urban aberant (pergole trantite pe trotuar sau pe piste de biciclete, caldari gigantice pline cu pamant in care odihnesc scheletele unor arbori uscati) dublate de abandonarea infrastructurii de recreere & loisir-pentru-toti si privilegierea spatiilor de consum (un exemplu edificator este arena de la Cluj construita peste strada de un strand public lasat in ruina).

In plus, exista dezvoltari inegale si disparitati uriase intre investitiile in infrastructura si mobilier urban in zonele centrale si cele periferice si care le structureaza si le amplifica pe cele sociale.

Cum vedeti imbunatatirea spatiul urban din Romania?

Cred ca printre primele solutii ar fi ca primarii sa nu se mai creada arhitecti si urbanisti-sefi, pe scurt: sa-i lase pe cei specializati in aceste domenii sa-si faca treaba, sa se institutionalizeze consultarile cu comunitatile locale in ceea ce priveste planificarea interventiilor urbane iar acestea din urma sa fie proiectate luand in calcul cercetari ale ecosistemelor pe care le vor reconfigura.

Ce ii lipseste in acest moment spatiului urban?

Planificarea urbana integrata si expertii care sa nu privilegieze formele de expresie materiala ale consumului in detrimentul mobilitatii si al practicilor urbane publice (Bucurestiul este un caz aparte in acest sens).

Cum credeti ca o competitie ca Urbaniada schimba perceptia generala asupra spatiului urban?

Aceasta competitie ar putea schimba perceptia generala numai in masura in care va fi replicata si de catre alte institutii si, cel mai important, in masura in care proiectele premiate vor fi adoptate de public si metabolizate firesc in viata de zi cu zi. Cred ca un alt pas necesar ar fi niste cercetari care sa urmareasca viata sociala a acestor proiecte imediat dupa finalizare si mediatizarea acestora.

Care sunt problemele specifice spatiului urban romanesc si cum pot fi ele solutionate?

O sa fiu scurt: dezvoltarea haotica, inegala si insensibila la problemele adevarate ale locuitorilor, subventionarea excesiva a industriei butaforiei si peisajului, suburbanizarea fara urbanism.

Am vazut criteriile care stau la baza alegerii proiectelor. Din punctul dvs de vedere, ce veti cauta la proiecte/ Ce va doriti sa vedeti?

Imi doresc sa vad proiecte calibrate pe rezolvarea unor situatii urbane simptomatice dar si proiecte de revitalizare a spatiilor comunitare in conditiile in care spatiul urban autohton este din ce in ce mai atomizat.

Bogdan IancuPrintre primele solutii ar fi ca primarii sa nu se mai creada arhitecti si urbanisti-sefi, pe scurt: sa-i lase pe cei specializati in aceste domenii sa-si faca treaba, sa se institutionalizeze consultarile cu comunitatile locale.

Dati-mi exemple de proiecte care au reusit sa redefineasca spatiul urban si unele care mai rau l-au stricat?

Stiu ca in cateva orase, cladiri ale unor foste puncte termice au fost transformate in cluburi ale pensionarilor sau in sali de sport utilizate de rezidenti ai cartierelor.

La exemple negative as pune (din Bucuresti pentru ca aici locuiesc): toate constructiile care au distrus parcuri si spatii verzi din cartiere; bulevardul Buzesti-Berzei-Uranus la pachet cu pasajul suprateran Basarab si pistele fictive de biciclete din mandatele de trista amintire ale lui Sorin Oprescu, proiectele de “infrumusetare” imaginate de primarul sectorului 3, Robert Negoita, printre care trotuarele pavate cu granit si marmura si zidul de la Piata Unirii, zecile de kilometri de borduri duble ale lui Adriean Videanu

Cum apreciati implicarea unor companii private, cum este ING, in acest gen de activitate?

As spune ca, intr-o situatie normala, probabil ca nu ar fi nevoie de implicarea unei companii private sau a unui ONG in acest gen de dinamici. Sper ca aceasta initiativa se va transforma intr-un proiect de CSR pe termen lung pentru a asigura sustenabilitatea acestui demers.


Bogdan IancuBogdan Iancu detine titlul de doctor in antropologie si etnologie al Universita degli Studi di Perugia si este cercetator la Muzeul National al Taranului Roman.

A participat la stagii de pregatire si cercetare la Universite Libre de Bruxelles, Paris-X Nanterre, Universita degli Studi di Perugia, Swedish Biodiversity Centre – Uppsala. A participat la cercetari de teren care vizeaza transformari postsocialiste ale culturii material din mediul domestic autohton si efectele sociale ale dezindustrializarii in Oltenia, Delta Dunarii si nordul Bucovinei.

In prezent, participa la un proiect de cercetare interdisciplinara care cartografiaza reconfigurarea practicilor agricole traditionale in contextul accesarii subventiilor prevazute de Politica Agricola Comuna.

Este autor si editor al unor volume de specialitate precum “Dobrogea. Identitati si crize” (coord. Paideia 2009), “Prima mea calatorie in strainatate” (coord. Art. 2010),”Noi culturi. Noi antropologii” – Lucrarile celei de-a VII-a conferinte anuale a Societatii de Antropologie Culturala din Romania (coord. impreuna cu Vintila Mihailescu si Monica Stroe. Humanitas. 2012), “La masa cu oamenii Deltei. O cartografiere a practicilor gastronomice” (coord. impreuna cu Monica Stroe. Coresi. 2012), “The Material Culture (Re)Turn in Anthropology: Promises and Dead-ends” (coord. Humanitas. 2013).

Este membru al consiliului de conducere al Societatii de Antropologie Sociala si Culturala (SASC) si organizator al conferintei nationale anuale a SASC din 2009, membru al European Association of Social Anthropologists (EASA), membru al American Anthropological Association (AAA).


 

About Alexandru Ardelean (149 Articles)
Alexandru Ardelean este, de la 1 martie 2015, Redactor Sef al The CSR Report si Managing Director al diviziei de publishing a The CSR Agency - agentie de consultanta in management specializata in CSR (Responsabilitate Sociala Corporativa). Inainte de a se alatura echipei The CSR Report, Alexandru a fost senior editor la Biz pentru 8 ani. Lucreaza in presa de peste 12 ani si este pasionat de aceasta meserie.

Leave a comment

Your email address will not be published.


*