Misiune (im)posibila: incalzirea globala

A 21-a Conferinta a partilor la Conventia-cadru a Organizatiei Natiunilor Unite privind schimbarile climatice (Paris Climat 2015), care va avea loc intre 30 noiembrie si 11 decembrie, isi propune sa adopte un plan ambitios legat de incalzirea globala.

Suntem intr-un moment propice pentru a ne defini politicile globale pentru urmatorii ani. Odata cu toate schimbarile strategice din diferitele locuri de pe glob, este nevoie de regandire a tot ceea ce inseamna dezvoltarea durabila pentru viitor.

Traversam o perioada cu provocari majore pentru omenire: avem zone de conflicte intense, zone de conflicte inghetate care pot sa se reaprinda imediat, exista provocari in zona migratiei din cauza razboaielor, provocari economice etc. Este nevoie de multa diplomatie, de multa munca, de fonduri  si de o gandire strategica pentru a putea traversa cu bine aceasta perioada.

Un prim pas, extrem de important, a fost facut la Adunarea Generala a ONU din septembrie, cand au fost adoptate Obiectivele de Dezvoltare Sustenabila pentru urmatorii 15 ani, care isi propun sa rezolve cat mai multe dintre problemele aflate pe agenda globala, legate de sanatate, viata, discriminare, mediu, saracie etc.

Un alt pas extrem de important, de asemenea, va fi a 21-a Conferinta a partilor la Conventia-cadru a Organizatiei Natiunilor Unite privind schimbarile climatice (Paris Climat 2015), care va avea loc intre 30 noiembrie si 11 decembrie. COP21, care se mai numeste si “Paris 2015”, va fi una dintre cele mai importante conferinte internationale pe teritoriul francez.

“Avem in fata noastra o provocare asumata si anume stoparea incalzirii globale. Aceasta ar putea depasi, pana in anul 2100, circa 4-5 grade Celsius. Ce inseamna 4-5 grade Celsius in Delta Dunarii, in Carpati sau in orase? Inseamna seceta, schimbarea migrarii pasarilor. La cea de-a 21 editie a Conferintei Partilor, ce va avea loc la Paris, se va discuta despre posibilitatea de a gasi solutii de scadere a temperaturii globale de la 4-5 grade la doua grade Celsius. Mesajul principal este ca, in 2015, viitorul planetei se va juca la COP 21, la Paris”, a afirmat ambasadorul Frantei in Romania, Francois Saint-Paul.

Oficialul francez a mai spus ca obiectivul conferintei este agrearea unui acord guvernamental care sa intre in vigoare in 2020. “O incalzire globala de sub doua grade Celsius este acceptabila. Ocupatia ecologica nu este o preocupare a bogatilor, ci se leaga de nevoile primare. Cei care vor suferi cel mai mult de pe urma incalzirii globale vor fi cei saraci, fara posibilitati. COP21 de la Paris nu se doreste o conferinta a problemelor, ci una a solutiilor. La Paris vor fi prezente si foarte multe ONG-uri si se conteaza pe experienta lor.”

Pe baza lucrarilor de la COP20 de la Lima din 2014 trebuie sa se ajunga in decembrie 2015 la acest acord ambitios, dar obligatoriu, care sa rezolve problemele impuse de schimbarile climatice care s-ar aplica tuturor tarilor, cuantumul contributiilor nationale, finantarea luptei impotriva schimbarilor climatice (o prima capitalizare a Fondului Verde in valoare de 9,3 miliarde dolari — din care aproape un miliard din partea Frantei a fost deja realizata) si initiativele dezvoltate la nivel infra-statal, de catre comunitatile locale, societatea civila si de mediul de afaceri. In cadrul conferintei sunt asteptate sa participe 40.000 de persoane din 96 de tari, precum si 3.000 de jurnalisti.

Angajamentele ar trebui sa permita o reducere globala a emisiilor de gaze de la 40% la 70% pana in 2050, o masura absolut necesara pentru a putea limita cresterea temperaturii globale la doua grade Celsius fata de epoca preindustriala.

De la carbune la energie verde

Conferinta de la Paris va impune tarilor participante o serie de obligatii legate de evolutia industriala si de limitarea efectelor negative ale poluarii, ale folosirii energiilor conventionale si ale tehnologiilor invechite.

Din acest motiv, investitiile in energia regenerabila devin tot mai importante. Schimbarile de politici de la nivel global au generat o schimbare majora in clasamentul trimestrial al atractivitatii investitiilor in proiecte de energie regenerabila, potrivit raportului EY, “Renewable energy country attractiveness index” (RECAI). Statele Unite revin pe primul loc si devanseaza China, dupa ce anul trecut pierdusera aceasta pozitie.

Mult asteptatul program Clean Power Plan (CPP) al presedintelui american Barack Obama a trimis un mesaj puternic de responsabilitate la nivel statal in privinta trecerii la o economie bazata pe emisii reduse de carbon si este de asteptat sa antreneze investitii semnificative in energii regenerabile in urmatorii 15 ani.

Programul CPP reprezinta cel mai cuprinzator si flexibil act legislativ privind emisiile de carbon din Statele Unite la acest moment si ofera o imagine clara asupra strategiei energetice pe termen lung a acestei tari. Tintele proiectului, in sine, nu vor duce la proiecte noi, dar vizibilitatea pe termen lung creste gradul de incredere al investitorilor in privinta existentei cererii si mentine interesul pentru atingerea unui nivel de paritate intre generarea de energie regenerabila si generarea de energie traditionala.

Cu toate acestea, schimbarile de politici au o influenta negativa, incetinesc sau reprezinta o bariera pe pietele in care paritatea intre modurile de generare a energiei este aproape de a fi atinsa, cum este cazul Marii Britanii, Germaniei, Spaniei si Australiei, fiecare dintre aceste tari coborand in clasamentul RECAI din aceasta toamna.

Reformele economice, politice si energetice care au avut loc in India, precum si continuarea unui flux semnificativ de investitii straine au dus aceasta tara pe pozitia a treia a indexului, inaintea Germaniei, unde noul regim de licitatii nu este de asteptat sa accelereze ritmul implementarii de proiecte noi in anii care vin.

In randul altor piete puternice europene de energii regenerabile, cum ar fi Marea Britanie, valul de revizuiri ale politicilor, in sensul reducerii sau eliminarii suportului acordat proiectelor terestre de centrale solare si eoliene ameninta sa blocheze industria de profil. Astfel, Marea Britanie a iesit din top zece tari atractive pentru investitii, pentru prima data in cei doisprezece ani de publicare a raportului RECAI.

Schimbarile de politici continua sa aiba un impact semnificativ asupra implementarii de proiecte de energii regenerabile iar schimbarile din cadrul RECAI reflecta faptul ca unele autoritati insarcinate cu elaborarea de politici identifica semnalele transmise de piata mai bine decat altele. In lumea de azi, in care majoritatea populatiei se confrunta cu o forma sau alta a crizei energetice, sprijinul public pentru solutiile cu emisii scazute de carbon si importanta tot mai mare acordata economiilor generate, flexibilitatea si scalabilitatea proiectelor de energii regenerabile nu pot fi ignorate. Autoritatile trebuie sa admita imperativul strategic al diversificarii mixului energetic, prin intermediul caruia sa se poata atinge cu succes obiective economice si sociale, precum si de mediu.

Tara noastra isi pastreaza locul in clasamentul global, pe pozitia 34. Intre tehnologiile folosite, Romania inregistreaza cele mai inalte calificative pentru energia solara si pentru biomasa.

“Romania si-a pastrat pozitia in ierarhia mondiala a atractivitatii pentru investitiile in sectorul energiilor regenerabile, pe fondul absentei unor decizii majore care sa afecteze raportul intre interesele investitorilor, consumatorilor de energie (platitorilor de facturi) si ale statului. Insa, este posibil sa vedem in viitor o coborare in aceasta ierarhie, pe masura ce marii investitori finalizeaza calculele privind pierderile suferite in Romania, iar alte tari vor avansa in lupta contra schimbarilor climatice prin imbunatatirea climatului investitional pentru energiile regenerabile”, spune Valeriu Binig, Partener Asistenta in Tranzactii, EY Romania.

Raportul RECAI realizeaza un clasament al primelor 40 de piete din punct de vedere al atractivitatii si oportunitatilor de investitii in sectorul energiei regenerabile, avand la baza o serie de indicatori macroeconomici, indicatori ai pietei de energie si de tehnologie specifica. Indicele monitorizeaza 40 de piete din intreaga lume: Australia, Austria, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Chile, China, Republica Ceha, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, India, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Kenya, Mexic, Maroc, Olanda, Norvegia, Peru, Polonia, Portugalia, Romania, Arabia Saudita, Slovenia, Africa de Sud, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Taiwan, Thailanda, Turcia, Ucraina, Marea Britanie si SUA.