Cine nu are batrani, ii suna

Fundatia Principesa Margareta a Romaniei a lansat linia Telefonul Varstnicului – prima linie telefonica gratuita de ajutor si consiliere dedicata varstnicilor din Romania.

Exista tot felul de programe desfasurate de fundatii sau organizatii care se ocupa de tot felul de probleme din societatea romaneasca. Unele dintre acestea sunt caritabile, altele sunt sustenabile, fiecare incearca sa rezolve probleme mai mici sau mai mari.

Avem o categorie de stakeholderi, care este uneori neglijata sau mai putin bagata in seama: varstncii. Programele in cazul lor sunt destul de putine sau au componente care nu se continua an de an, avand in vedere ca ar trebui gandita o strategie pe termen lung, care sa rezolve dificultatile din vietile celor trecuti de o anumita varsta. mi-aa atras atentia ca majoritatea programelor se indreapta doar spre anumite categorii de stakeholderi. Insa aceasta categoria are dreptul la o viata frumoasa, mai ales ca le datoram atatea. In plus, sunt inca multi oameni in varsta care pot mai pot contribui activ la societate.

Evident, la guvern exista o strategie in acest sens, care pe hartie arata foarte bine. Ba avem chiar si o hotarare de guvern – H.G. 566/15 iulie 2015 privind aprobarea Strategiei nationale pentru promovarea imbatranirii active si protectia persoanelor varstnice pentru perioada 2015-2020 si a Planului strategic de actiuni pentru perioada 2015-2020.

Ce prevad hartiile

Am citit strategia si arata foarte bine. Problema nu este la scriere si la concepere, ci la implementare. Iar din experienta ultimilor zeci de ani, stim bine cum se implementeaza orice strategii in Romania.

Romania se confrunta cu o transformare socio-economica profunda, datorata schimbarilor demografice fara precedent. Se estimeaza ca ponderea populatiei cu varsta mai mare sau egala cu 65 de ani se va dubla, de la 15% la 30%, pana in anul 2060, existand posibilitatea de a exercita o presiune puternica asupra costurilor aferente pensiilor, serviciilor medicale si serviciilor de ingrijire de lunga durata.

In acelasi timp, se inverseaza cresterea, care a avut loc timp de cateva decenii, a populatiei in varsta de munca a Romaniei, si anume segmentul 15-64 de ani, urmand o scadere de 30% pana in anul 2060, aceasta fiind una dintre cele mai accentuate scaderi din UE.

O presiune suplimentara este exercitata de participarea redusa pe piata muncii a persoanelor de etnie roma, unul dintre grupurile de minoritati etnice cele mai mari, mai tinere si cu cresterea cea mai dinamica din Romania, precum si de emigrarea neta accentuata, care in ultimul deceniu a redus grupul cu varste cuprinse in prezent intre 25 si 30 de ani cu aproape 20%.

Aceste tendinte sunt chiar mai pronuntate in zonele rurale, unde numarul de persoane varstnice raportat la numarul de persoane in varsta de munca poate fi cu pana la de 2,5 ori mai mare decat in zonele urbane. Prin urmare, reducerea segmentului de populatie care contribuie la productia economica ar putea avea ca rezultat o crestere mai mica a venitului pe locuitor si ar putea limita perspectivele generale de crestere economica.

Aceasta tendinta creeaza, de asemenea, o provocare in ceea ce priveste recrutarea numarului necesar de lucratori in serviciile de sanatate si asistenta sociala pentru varstnici, in special in localitatile izolate.

Imbatranirea populatiei este determinata de trei fenomene separate, respectiv cresterea sperantei de viata, scaderea ratelor de fertilitate si emigratia. In Romania, durata medie de viata a crescut semnificativ in ultimii 60 de ani, speranta de viata la nastere crescand cu aproximativ 14 ani pentru femei si 10 ani pentru barbati.

Pentru a merge pe calea unei cresteri economice mai mari, Romania si-a propus ca obiectiv atingerea unei ponderi de 70% a ratei de ocupare a fortei de munca in cadrul populatiei cu varsta cuprinsa intre 20-64 de ani pana in anul 2020, comparativ cu valoarea actuala de 64%.

[infogram id=”cum_crestem_economia” prefix=”bij” format=”interactive”]

Un alt obiectiv consta in reducerea numarului de persoane care prezinta risc de saracie sau excluziune sociala cu 580.000, in aceeasi perioada, raportat la anul de referinta 2008.

Aceste obiective nationale sunt asumate de catre Romania prin Strategia Europa 2020 si prin Programul National de Reforma (PNR) si sunt sprijinite de UE, care considera conceptul de imbatranire activa un element esential pentru atingerea obiectivelor strategice ale programului Europa 2020.

Conform cadrului general al imbatranirii active din UE, Romania considera ca principalele elemente ale conceptului sunt: 1) viata mai lunga si mai sanatoasa; 2) cresterea nivelului de ocupare a fortei de munca la varste mai inaintate; 3) cresterea participarii sociale si politice a grupurilor de persoane varstnice; 4) 6 scaderea dependentei persoanelor varstnice; 5) imbunatatirea serviciilor de ingrijire de lunga durata.

Cheltuielile publice totale ale Romaniei pentru ingrijirea de lunga durata s-au situat la 0,69% din PIB in 2011. Centrele rezidentiale sunt finantate din bugetele locale si din fonduri private (inclusiv din contributia persoanelor beneficiare), precum si din fonduri de la bugetul de stat pentru programe de dezvoltare a serviciilor sociale. Pachetul de servicii medicale de baza pentru ingrijiri medicale la domiciliu si ingrijiri paliative la domiciliu este finantat complet din Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate pentru cel mult 90 de zile, in ultimele 11 luni in mai multe etape (in episoade de ingrijire, un episod de ingrijire fiind de maxim 30 de zile de ingrijiri).

Comisia Europeana defineste imbatranirea activa drept „ajutorul acordat oamenilor pentru ca acestia sa ramana responsabili pentru propria viata cat mai mult timp posibil pe masura ce imbatranesc si, daca este posibil, sa-si aduca contributiile in economie si in societate”, (Comisia Europeana, 2014) in timp ce Organizatia Mondiala a Sanatatii o descrie drept „un proces de optimizare a oportunitatilor de sanatate, participare si securitate pentru a creste calitatea vietii pe masura ce oamenii imbatranesc”. (Organizatia Mondiala a Sanatatii, 2002) Aceste principii au fost subliniate si in Planul International de Actiune privind Imbatranirea Activa de la Madrid al Natiunilor Unite (2008) si in Declaratia Consiliului cu privire la Anul European al Imbatranirii Active si al Solidaritatii intre Generatii (2012).

Ce fac altii

Intre timp, altii nu mai asteapta strategiile de stat, ci fac pe cont propriu diverse programe implicandu-se in aceasta cauza.

Fundatia Principesa Margareta a Romaniei a lansat linia Telefonul Varstnicului – prima linie telefonica gratuita de ajutor si consiliere dedicata varstnicilor din Romania, proiect desfasurat in parteneriat cu Fundatia Vodafone Romania si finantat prin programul Mobile for Good cu suma de 68.500 Euro.

Conform unui studiu realizat recent de GFK pentru Fundatia Principesa Margareta a Romaniei, aproximativ 1.500.000 de varstnici din Romania sunt afectati de singuratate. Acelasi studiu arata ca situatia financiara precara, problemele de sanatate, dependenta de ceilalti, sentimentul de inutilitate si de singuratate, precum si lipsa interlocutorilor, sunt cele 5 probleme principale cu care se confrunta varstnicii din Romania.

“Telefonul Varstnicului reprezinta un prim pas important spre conectare a cat mai multor batrani afectati de izolare, lipsa de informatii si sprijin. Ne propunem sa ascultam problemele varstnicilor din Romania, sa le oferim oportunitati de participare la viata societatii si de valorificare a experientei lor. De asemenea, dorim sa mobilizam comunitatile locale in sprijinul acestor persoane care au fost la un moment dat stalpii societatii si trebuie tratati cu respectul cuvenit”, declara Mugurel Margarit Enescu – director executiv al Fundatiei Principesa Margareta a Romaniei.

Telefonul Varstnicului este o linie telefonica gratuita si confidentiala, care raspunde nevoilor tuturor varstnicilor din Romania, fie ca vorbim de informare, consiliere, sau sprijin practic si emotional. La numarul de telefon 0800.460.001, persoanele varstnice primesc sfaturi si sunt indrumate de operatorii specializati in asistenta sociala ai Fundatiei Principesa Margareta a Romaniei. Aceasta linie telefonica este disponibila de luni pana vineri, intre orele 08.00 si 20.00. Linia poate fi accesata si de cei care doresc sa semnaleze un abuz sau o situatie dificila a unui batran. In zilele de weekend, voluntarii special pregatiti ai Fundatiei vor apela varstnicii afectati de singuratate.

“Dorinta noastra comuna de a aduce schimbari majore in comunitatile in care intervenim este ceea ce marcheaza parteneriatul de peste sase ani cu Fundatia Principesa Margareta a Romaniei. Suntem onorati de aceasta colaborare si bucurosi ca am reusit sa contribuim la cresterea calitatii vietii pentru persoanele in varsta singure. Fie ca vorbim de telefoane pentru persoanele varstnice care traiesc singure, sau de retelele mobile portabile, de care oameni din zone afectate de dezastre naturale pot beneficia instantaneu, tehnologia mobila a dovedit ca poate salva vieti omenesti, sau le poate face considerabil mai bune,” a declarat Angela Galeta, directorul Fundatiei Vodafone Romania.

Proiectul vine ca raspuns la problema imbatranirii populatiei, fenomen in crestere care afecteaza intreaga Europa. Conform Institutului National de Statistica, in Romania, peste 3 milioane de persoane au varste de peste 65 de ani. La aceasta se adauga emigrarea tinerilor, maladiile moderne, insuficienta resurselor umane si financiare specializate, precum si lipsa unui sistem integrat de suport, toate acestea facand ca un procent insemnat dintre batrani sa traiasca singuri, izolati si lipsiti de contact social.

Fundatia Principesa Margareta a Romaniei este una dintre putinele organizatii non-guvernamentale care deruleaza programe sociale dedicate seniorilor, cu sprijinul voluntarilor, intr-o maniera intergenerationala. Peste 171.000 de persoane au primit sprijinul Fundatiei, implicand parteneri institutionali si intreaga comunitate, prin programe precum “Fondul special pentru Batrani”, reteaua Pentru Seniorii Nostri, “Niciodata singur –voluntari aproape de varstnici”, campania “Flori pentru Suflet”, centre intergenerationale.

Fundatia Principesa Margareta a Romaniei a fost infiintata in 1990 de Alteta Sa Regala Principesa Margareta a Romaniei impreuna cu tatal sau, Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei. Fundatia Principesa Margareta a Romaniei a fost desemnata de romani drept cea mai onesta organizatie neguvernamentala in cadrul studiului Envero Brand Trust Index.

Fundatia Vodafone Romania a finantat, in cei 17 ani de activitate, peste 848 de programe in domeniile sanatatii, educatiei, serviciilor sociale, avand ca beneficiari copii, tineri, batrani, persoane defavorizate fizic, social sau economic. Pana in prezent, Fundatia Vodafone Romania a investit 20 milioane Euro in proiecte desfasurate de organizatiile non-profit partenere. Fundatia Vodafone Romania este o organizatie non-guvernamentala romaneasca cu statut caritabil, distincta si independenta de operatiunile comerciale ale companiei, infiintata in 1998. Mobile for Good a fost lansat in Romania in 2012 si este un program strategic al Fundatiei Vodafone Romania prin care se deruleaza un numar de 19 proiecte, cu o valoare cumulata de 860.000 de euro si care se adreseaza unui numar total de 16.735 de beneficiari.